Chimista Raluca Ripan, membru titular al Academiei Române, s-a implicat în realizarea cercetărilor privind exploatarea şi valorificarea unor elemente rare din subsolul ţării. Pentru prima dată, în România, a utilizat izotopii radioactivi la studiul combinaţiilor complexe simple a izo şi heteropolicombinaţiilor, prin schimb izotopic în mediul omogen; a fost interesată de punerea în practică a proprietăţilor combinaţiilor studiate din chimia analitică, instituind metode analitice pentru determinarea diferitelor tipuri de ioni, aplicând procedee chimice sau fizico-chimice, se arată pe site-ul https://acad.ro/.

Raluca Ripan s-a născut la 27 iunie 1894, la Iaşi. A efectuat studii liceale şi universitare (Facultatea de Chimie) la Iaşi. În 1922 a obţinut titlul de doctor în chimie, la Universitatea din Cluj, cu teza "Aminele duble corespunzând sulfaţilor dubli din seria magneziană", fiind prima femeie din România doctor în ştiinţe chimice, potrivit dicţionarului "Membrii Academiei Române (1866-2003)" (Ed. Enciclopedică/Ed .Academiei Române, Bucureşti, 2003). În 1930 şi-a luat docenţa în chimie analitică.

A debutat, în activitatea didactică, ca preparator la Laboratorul de chimie minerală (1919), apoi, asistent la Laboratorul de chimie fizică al Facultăţii de Ştiinţe a Universităţii din Iaşi (1919); şef de lucrări al Laboratorului de chimie anorganică din cadrul Facultăţii de Ştiinţe din Cluj (1920); conferenţiar suplinitor la Facultatea de Medicină şi Farmacie din Cluj (1925); conferenţiar (1931); profesor (1942-1964); şef al Catedrei de chimie anorganică (1948-1964).

Prima femeie decan a Facultăţii de Chimie, Universitatea din Cluj, a fost şi rector al aceleiaşi universităţi (1952-1957).

În 1949, în cadrul Filialei din Cluj a Academiei Române, a luat fiinţă un grup de cercetare format din nouă persoane, cadre didactice ale Facultăţii de Chimie a Universităţii "V. Babeş" Cluj. La scurt timp, acest grup a constituit nucleul pe baza căruia a fost înfiinţat "Institutul de Chimie" al Filialei din Cluj a Academiei Române, având din 1951, propriul sediu, în care îşi desfăşoară activitatea şi în prezent. Raluca Ripan a fost ctitorul şi primul său director (1951-1970), institutul purtând numele său începând din 1994, potrivit https://iccrr.institute.ubbcluj.ro/.

S-a dedicat organizării şi utilării unei serii de laboratoare, a întocmit cursuri, printre care: "Curs de chimie organică. Metaloizi" (1954-1955); "Manual de lucrări practice de chimie anorganică" (1961); "Chimia metalelor" (2 vol., 1968-1969); "Tratat de chimie analitică" (1973) ş.a. Activitatea sa de cercetare ştiinţifică s-a concretizat în peste 250 de lucrări originale, în care a abordat probleme esenţiale ale chimiei anorganice în domeniul polielectroliţilor, al combinaţiilor complexe, cercetări în care a utilizat metode moderne de investigaţie, aminteşte volumul citat.

Rezultatele cercetărilor sale se regăsesc în numeroase lucrări şi studii, între care: "Sels complexes de magnesium" (3 vol., 1921-1922); "Tratat de chimie analitică calitativă" (1944); "Studiu asupra structurii hexametafosfaţilor cu ajutorul stronţiului radioactiv" (1957); "Contribuţii la cunoaşterea rolului apei în structura acidului silico-wolframic" (1960); "Contribuţii la dozarea bismutului din plumb" (1962); "Sinteza, analiza şi proprietăţile unor oxalatomolibdaţi" (1975) etc.

Începând cu anul 1967, Raluca Ripan, împreună cu alţi chimişti, a primit certificate acordate de Oficiul de stat pentru invenţii, în calitate de autor al: "Procedeului de obţinere a uraniului din minereuri" (în colaborare, 1967); "Procedeului de mărire a flotabilităţii minereurilor" (în colaborare, 1967); "Procedeului pentru deferizarea şi albirea chimică a caolinului" (în colaborare, 1967); "Metodei de separare a aurului de minereurile aurifere" (în colaborare, 1968); "Procedeului de separare a aurului, paladiului şi platinei (1969); "Preparatului de aur lichid, strălucitor, pentru decorarea sticlei de menaj şi procedeului pentru obţinerea acestuia" (1970), potrivit https://acad.ro/.

Membră a Societăţii de Chimie din Bucureşti, a Societăţii de Ştiinţe din Cluj, a Societăţii de Chimie Industrială din Paris, a Societăţii de Chimie din Germania; Doctor Honoris Causa al Universităţii "N.Copernic" din Torun (Polonia, 1963); cetăţean de onoare al Municipiului Cluj-Napoca, acordat postmortem (1992).

Membru titular activ din 2 noiembrie 1948 al Academiei Române, a fost preşedinte al Filialei Cluj-Napoca (1957-1975), potrivit https://acad.ro/.

Chimista Raluca Ripan a murit la 5 decembrie 1975. AGERPRES/(Documentare - Andreea Irina Cristea, editor: Cristian Anghelache, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.acad.ro