În zilele de 14, 15 şi 16 iunie 2024 are loc cea de-a XV-a ediţie a Zilelor europene ale arheologiei, potrivit https://journees-archeologie.eu/. Evenimentul va avea loc în Franţa şi în alte peste 30 de ţări europene şi beneficiază pentru prima dată de patronajul Consiliului Europei, conform https://www.culture.gouv.fr/.

Zilele europene ale arheologiei sunt coordonate de Institutul Naţional de Cercetări Arheologice Preventive (L'Institut national de recherches archeologiques preventives - INRAP) din Franţa, potrivit https://journees-archeologie.eu/..

Iniţiate de Ministerul Culturii şi conduse de Institutul Naţional de Cercetări Arheologice Preventive din Franţa (L'Institut national de recherches archeologiques preventives - INRAP), Zilele europene ale arheologiei invită publicul să exploreze trecutul, de la cel mai vechi la cel mai recent. Cu această ocazie, sunt propuse peste o mie de evenimente pe întreg teritoriul naţional francez: de la şantiere de săpături, la laboratoare şi muzee, actorii arheologiei se mobilizează pentru a-şi împărtăşi cunoştinţele, expertiza, profesiile şi descoperirile lor publicului. Mai multe localităţi - Bordeaux, Campagne, Chartres, Corseul, Dijon, Lyon, Mandeure, Marsilia, Nanterre, Nisa, Saint-Germain-en-Laye, Saint-Point, Saint-Florent, Saint-Malo, Strasbourg şi Toulouse - vor primi vizitatori pentru a descoperi arheologia, ultimele sale progrese în cercetare şi actualitatea ei. Specialiştii vor oferi ateliere şi demonstraţii ale diferitelor faţete ale arheologiei. Totodată, în acest an olimpic, vor fi organizate "Olimpiade preistorice" care îmbină arheologia experimentală şi evenimentele sportive rezultând campionate de tir cu arme preistorice, regate de canoe neolitice, probe de tir de precizie cu un "assegai paleolitic", o armă cu vârf ascuţit, preferată pentru vânătoare în paleolitic, după cum notează https://www.larousse.fr/.

În 2010, Ministerul francez al Culturii a însărcinat Institutul Naţional de Cercetări Arheologice Preventive (INRAP) să coordoneze şi să promoveze Zilele naţionale ale arheologiei (JNA) din Franţa. În cadrul acestor zile, toţi cei implicaţi în acest domeniu se mobilizează pentru a prezenta publicului comorile patrimoniului naţional şi secretele profesiei. Operatorii de săpături arheologice, organizaţiile de cercetare, universităţile, muzeele şi siturile arheologice, laboratoarele, asociaţiile, arhivele şi autorităţile locale sunt toate încurajate să organizeze activităţi inovatoare, originale şi interactive pentru publicul larg.

Începând din 2019, evenimentul a depăşit graniţele Franţei, fiind organizat în alte 17 ţări europene. În 2020, manifestarea a devenit cunoscută sub numele de Zilele europene ale arheologiei (ZEA). În 2021, au fost organizate 1.400 de evenimente în 26 de ţări europene, iar în 2022, au avut loc 1.500 de manifestări în 30 de ţări. Cu peste 1.930 de acţiuni în întreaga Europă şi cu participarea a 32 de ţări europene, Zilele europene ale arheologiei din 2023 au fost un mare succes.

Zilele europene ale arheologiei încurajează autorităţile publice şi părţile interesate din acest vast domeniu să promoveze patrimoniul arheologic. Acestea se bazează pe o platformă digitală, journees-archeologie.fr, şi aduce în atenţia publicului multiplicitatea şi diversitatea patrimoniului şi iniţiativele legate de arheologie în Europa. Zilele europene ale arheologiei facilitează crearea unei reţele de părţi interesate în arheologie în toate ţările membre ale Consiliului Europei.

Principalele obiective ale Zilelor Europene ale Arheologiei sunt: sensibilizarea cetăţenilor europeni cu privire la bogăţia şi diversitatea culturală a Europei; o mai bună vizibilitate a domeniului pentru un public divers şi mass-media; sensibilizarea publicului larg şi a autorităţilor politice cu privire la necesitatea protejării patrimoniului arheologic; permiterea publicului larg să înţeleagă mozaicul culturilor europene; atragerea unui nou public neobişnuit să viziteze locurile în care se desfăşoară arheologia; promovarea către public a întregului lanţ de acţiuni arheologice, "de la săpătură până la muzeu"; promovarea schimbului de cunoştinţe între profesioniştii în arheologie şi cetăţenii europeni, potrivit https://journees-archeologie.eu.

În România, Zilele europene ale arheologiei, coordonate de Institutul Naţional al Patrimoniului (INP), au fost marcate începând din 2020. La ediţiile din 2022 şi 2023, muzee, situri arheologice şi instituţii de cercetare din toată ţara au înscris diferite tipuri de activităţi, de la tururi ghidate şi vizite în situri arheologice, la ateliere şi demonstraţii ale tehnicilor de luptă din antichitate.

Cu prilejul ediţiei a XV-a a Zilelor europene ale arheologiei 2024, în mai multe oraşe din întreaga ţară sunt organizate o serie de acţiuni, între care: expunere online reconstrucţie digitală a băii casei romane de la Altip (Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia); evenimente cu participare gratuită la cetatea Noviodunum (jud. Tulcea); Porţi Deschise la şantierul arheologic Rapoltu Mare - La Vie (jud.l Hunedoara); expoziţia etno-arheologică: "Banatul Otoman-restituiri culturale" (Muzeul Satului Bănăţean Timişoara); Arheologia preventivă şi proiectele de amenajare a teritoriului - colaborare - complementaritate sau confruntare? Trei "C" esenţiali!, studiu de caz - prezentare online (Institutul Naţional al Patrimoniului, www.patrimoniu.ro); ateliere de modelaj, desen, pictură, arheologie pentru cei mici şi altele (grădiniţa cu program normal din Grădina, jud. Constanţa); "Ziua Porţilor Deschise" pe şantierul de cercetare arheologică preventivă de la Mănăstirea "Sf. Ioan Valahul" (com. Ciuperceni, jud. Teleorman); "Vestigii şi Viziuni: Zilele Arheologiei Europene" (Grădina Botanică "Dimitrie Brândză", Bucureşti), "Mâini dibace în epoca pietrei" - atelier pentru copii (Muzeul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi), conform https://zilelearheologiei.patrimoniu.ro/ AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: Institutul Național al Patrimoniului/facebook.com