Evenimente desfăşurate la nivelul instituţiilor europene în perioada 3-7 iunie 2024: un grup de 11 state din UE cer adoptarea cadrelor de negociere pentru aderarea Ucrainei şi Republicii Moldova; Comisia Europeană anunţă că Ucraina şi Republica Moldova sunt pregătite să înceapă negocierile de aderare la UE; măsurile UE de sprijin comercial pentru Ucraina au intrat în vigoare la 6 iunie; în perioada 6-9 iunie 2024 au loc alegeri europene.


Consiliul Uniunii Europene

* Un grup de 11 din cele 27 de state membre ale UE au cerut în 5 iunie preşedinţiei belgiene a Consiliului UE să adopte încă de luna aceasta cadrele de negociere pentru aderarea Ucrainei şi Republicii Moldova la UE, pentru a putea fi convocate conferinţele interguvernamentale cu cele două ţări la sfârşitul lunii, potrivit agenţiei EFE, care a consultat scrisoarea.

"Deschiderea negocierilor de aderare ar oferi o motivaţie suplimentară atât Ucrainei, cât şi Republicii Moldova", argumentează într-o "Scrisoare comună asupra procesului de aderare la UE" cele 11 state membre semnatare ale acesteia, respectiv Republica Cehă, Estonia, Germania, Finlanda, Letonia, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia şi Suedia.

Cei 11 responsabili solicită "în comun adoptarea cadrelor de negociere pentru Ucraina şi Republica Moldova de către Consiliul Afaceri Generale nu mai târziu de luna iunie, în vederea convocării conferinţelor interguvernamentale cu ambele ţări până la sfârşitul lunii iunie 2024".

Prin acceptarea acestor cadre de negociere şi convocarea conferinţelor interguvernamentale, UE ar deschide de "facto" negocierile de aderare cu cele două ţări, au concluzionat semnatarii scrisorii.


Comisia Europeană

* Comisia Europeană le-a transmis în 7 iunie ambasadorilor UE că Ucraina şi Republica Moldova au îndeplinit condiţiile pentru a începe negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Liderii UE au convenit să înceapă negocierile de aderare cu cele două ţări în decembrie, cu condiţia ca ele să îndeplinească anumite criterii, precum combaterea corupţiei. În timpul unei reuniuni avute în 7 iunie în spatele uşilor închise, Comisia Europeană le-a spus ambasadorilor celor 27 de state membre că aceste criterii au fost îndeplinite. Cu toate acestea, statele membre trebuie să aprobe în unanimitate un plan pentru desfăşurarea negocierilor înainte ca acestea să înceapă în practică.

Liderii UE au recunoscut în mod oficial Ucraina şi Republica Moldova drept candidate la aderare în urmă cu un an, în iunie 2023.

* Suspendarea taxelor la import şi a contingentelor pentru exporturile ucrainene către Uniunea Europeană a fost prelungită cu încă un an, în urma intrării în vigoare, începând din 6 iunie, a regulamentului adoptat de Consiliu la 13 mai, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.

Aceasta este o nouă dovadă a angajamentului UE de a fi alături de Ucraina şi de a o sprijini atât timp cât este nevoie, precizează sursa citată. Cunoscute sub numele de "măsuri comerciale autonome", aceste măsuri reprezintă unul dintre pilonii sprijinului acordat de UE economiei Ucrainei. Noile măsuri comerciale autonome se vor aplica până pe 5 iunie 2025.

* Un număr de 35.511 de tineri din Europa, dintre care 1.475 din România, vor primi permise de călătorie din partea Comisiei Europene, cu care se vor putea deplasa gratuit în Europa începând cu această vară, ca rezultat al ultimei runde a programului DiscoverEU, a anunţat în 3 iunie executivul comunitar.

DiscoverEU, ca parte a programului Erasmus+, le oferă rezidenţilor în vârstă de 18 ani din statele membre ale UE şi din ţările asociate la Erasmus+ posibilitatea de a călători în întreaga Europă şi de a-i explora diversitatea. Titularii permiselor pot învăţa despre patrimoniul cultural şi despre istoria europeană, intrând în legătură cu oameni de pe întreg continentul.

Candidaturile DiscoverEU se deschid de două ori pe an, primăvara şi toamna. Solicitanţilor selectaţi li se oferă un permis de călătorie, în principal pentru mers cu trenul. Călătorii primesc, de asemenea, un card european de tineret, care oferă reduceri la vizitele culturale, activităţile de învăţare, activităţile sportive, transportul local, cazare şi masă.


Europarlamentare 2024

În perioada 6-9 iunie 2024 au loc alegeri europene. Cetăţenii Uniunii Europene îşi aleg reprezentanţii în Parlamentul European. (https://www.consilium.europa.eu)

* Votul anticipat în alegerile pentru Parlamentul European a început în 4 iunie în Lituania, la o zi după începerea acestui vot în celelalte două state baltice foste republici sovietice, Estonia şi Letonia, potrivit EFE. Votul anticipat se va desfăşura în Lituania în perioada 4-6 iunie, între orele 7.00 şi 20.00.

În Letonia, secţiile de votare au fost deschise în 3 iunie, între orele 8.00 şi 13.00, rata prezenţei la urne în această primă zi de vot anticipat fiind de numai 0.85%, procent în care comentatorii politici văd un semnal al interesului scăzut al alegătorilor faţă de scrutinul european.

* În Olanda s-au deschis în 6 iunie, la ora locală 7.30 (05:30 GMT), secţiile de votare pentru alegerile europarlamentare care se vor desfăşura până în 9 iunie în întreaga Uniunea Europeană, transmit AFP şi Reuters.

* Candidata Partidului Popular European la preşedinţia Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a arătat în 6 iunie "convinsă" că are sprijinul multor şefi de stat şi de guvern pentru un nou mandat după alegerile europene din 6-9 iunie, a informat EFE.

"Sunt convinsă că am sprijinul multor lideri. Ei mă cunosc şi îmi cunosc experienţa", a declarat Von der Leyen unui grup de jurnalişti care a călătorit cu ea la una dintre ultimele opriri ale campaniei ei electorale, în Porto (Portugalia).

Candidata şi actuala preşedintă a executivului comunitar a subliniat că "prima cărămidă pentru a construi o coaliţie largă pentru o Europă puternică" este unitatea propriului ei partid, Partidul Popular European.

În acest sens, ea a dat asigurări că membrii familiei sale politice sunt pe aceeaşi lungime de undă în Consiliul European, unde peste 10 şefi de stat şi de guvern provin din rândul PPE, şi în Parlamentul European, unde, previzibil, vor rămâne prima forţă după alegerile europene.

* Agricultori francezi şi spanioli au blocat în 3 iunie şoselele de-a lungul graniţei franco-spaniole prin munţii Pirinei, pentru a protesta înaintea alegerilor europarlamentare împotriva a ceea ce reclamă drept concurenţa neloială din afara UE, potrivit Reuters.

Fermierii din mai multe state membre ale UE au organizat în ultimele luni numeroase proteste împotriva restricţiilor ce le sunt impuse prin Pactul Verde european şi împotriva importurilor de produse alimentare ucrainene scutite de taxe vamale şi de obligaţia respectării standardelor europene.

În urma protestelor de acest fel desfăşurate de la începutul anului, Comisia Europeană a făcut unele concesii sectorului agricol, dar considerate de acesta insuficiente, cum ar fi extinderea cu şase luni a dreptului statelor membre de acordare a unor subvenţii, o derogare parţială de la aplicarea uneia dintre noile norme de mediu ale UE care impune lăsarea unor terenuri în pârloagă, plus măsuri de limitare a unor importuri agricole ucrainene în cazul distorsiunilor pieţei.

* Peste o mie de agricultori din diverse state membre ale UE au participat în 5 iunie la Bruxelles cu sute de tractoare la un nou protest împotriva politicii agricole europene, respectiv împotriva Pactului Verde european şi concurenţei neloiale din afara UE, dar principalele organizaţii agricole europene nu s-au alăturat acestei acţiuni, întrucât a fost promovată de organizaţii ce simpatizează cu extrema-dreaptă, potrivit Reuters şi EFE.

Agricultorii olandezi s-au remarcat printr-o participare numeroasă, cu circa 200 de tractoare care au trecut graniţa belgiană în cursul dimineţii. Agricultori din Germania, Belgia, Spania sau Polonia au luat de asemenea parte la protest.

În timp ce protestul de la Bruxelles era în desfăşurare, în Polonia agricultorii au blocat un punct de frontieră cu Ucraina, acţiune descrisă de poliţie drept o manifestare de solidaritate cu demonstraţia de la Bruxelles.

Impulsionat de organizaţia agricolă olandeză "Farmers Defence Force", apropiată de extrema-dreaptă, protestul din oraşul instituţiilor UE a fost sprijinit de organizaţii cu orientări similare. Prin urmare, principalele asociaţii şi sindicate agricole europene, printre care Copa Cogeca şi La Via Campesina, au refuzat de data aceasta să ia parte la protestul desfăşurat la Bruxelles chiar înaintea alegerilor europarlamentare. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Cristian Anghelache, editor online: Ady Ivaşcu)