Alegerile pentru Parlamentul European ţinute între zilele de 23 şi 26 mai 2019 au reprezentat o excepţie privind rata de participare la vot a cetăţenilor europeni. Dacă la cele opt scrutine europarlamentare desfăşurate începând cu 1979 şi până în 2014, prezenţa la urne s-a înscris într-un trend descrescător, în 2019 s-a înregistrat o creştere semnificativă a acesteia.

La europarlamentarele din 2019, 50,66% dintre cetăţenii cu drept de vot din Uniunea Europeană s-au prezentat la urne, cel mai mare procent din 1994. Spre comparaţie, la precedentele trei scrutine, rata de participare la nivel european a fost de 45,47% în 2004, 42,97% în 2009 şi 42,61% în 2014, arată https://results.elections.europa.eu/.

Prezenţa la vot în 2019 în cele 28 de state membre ale UE a fost după cum urmează: Belgia - 88,47%; Danemarca - 66,08%; Germania - 61,38%; Irlanda - 49,70%; Franţa - 50,12%; Italia - 54,50%; Luxemburg - 84,24%; Olanda - 41,93%; Regatul Unit - 37,18%; Grecia - 58,69%; Spania - 60,73%; Portugalia - 30,75%; Suedia - 55,27%; Austria - 59,80%; Finlanda - 40,80%; Cehia - 28,72%; Estonia - 37,60%; Cipru - 44,99%; Lituania - 53,48%; Letonia - 33,53%; Ungaria - 43,36%; Malta - 72,70%; Polonia - 45,68%; Slovenia - 28,89%; Bulgaria - 32,64%; Croaţia - 29.85%; România - 51,20%, potrivit https://results.elections.europa.eu/.

În România, au votat 8.943.897 de alegători. În mediul urban au fost 5.132.786 şi în rural - 3.811.111. Potrivit BEC, în Capitală au votat 52,26% dintre alegători. În străinătate şi-au exprimat opţiunea electorală 329.984 de cetăţeni. Procente mai mari la vot s-au înregistrat în judeţele: Ilfov - 63,78%, Cluj - 60,95% şi Giurgiu - 55,42%. Participare mai redusă la urne s-a înregistrat în judeţele: Vaslui - 34,79%, Botoşani - 39,66% şi Satu Mare - 41,63%.

În 19 state membre, participarea la vot a crescut faţă de 2014, câteva exemple relevante în acest sens fiind România, Polonia, Spania, Ungaria şi Germania, dar şi Slovacia şi Cehia, unde rata de participare este tradiţonal foarte scăzută. De cealaltă parte, participarea la urne a scăzut în doar opt state, cu mai puţin de 3 puncte procentuale.

În cinci ţări, Belgia, Bulgaria, Luxembrug, Cipru şi Grecia, votul este obligatoriu.

În perioada 7-26 iunie 2019, Parlamentul European a realizat sondajul post-electoral "Eurobarometrul 91.5". Au fost intervievaţi 27.464 de respondenţi cu drept de vot din toate cele 28 de state membre ale UE. Din cercetarea sociologică a reieşit că numărul mare de alegători prezenţi la alegerile europene din mai 2019 a fost determinat de o mobilizare a electoratului tânăr. S-au prezentat în număr mai mare decât în trecut cetăţenii europeni cu vârsta de sub 25 de ani, cu 14 puncte procentuale în creştere, precum şi tinerii între 25 şi 39 de ani, cu 12 puncte procentuale în creştere.

Brexitul a jucat un rol important în a-i motiva pe cetăţeni să se prezinte la vot, 22% dintre aceştia considerând că acest aspect le-a influenţat decizia de a ieşi la vot cel puţin "într-o oarecare măsură".

Alţi factori care au explicat prezenţa consistentă la urnele de vot din mai 2019, au fost: economia şi creşterea economică - 44%; schimbările climatice - 37%; drepturile omului şi democraţia - 37%; chestiunea imigraţiei - 34%.

Mai mult de două treimi dintre respondenţi considerau că ţara lor a beneficiat de aderarea la UE, cel mai înalt nivel înregistrat din 1983. Mai mult de jumătate dintre europeni considerau că vocea lor contează în UE, în creştere cu şapte procente faţă de februarie-martie 2019, conform cercetării sociologice "Eurobarometrul 91.5", publicată la 24 iunie 2019 la adresa https://www.europarl.europa.eu/.

AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto:Captură video www.stirileprotv.ro