La 16 iunie, este marcată, anual, Ziua internaţională a remiterilor familiale ("International Day of Family Remittances") cu scopul de a recunoaşte contribuţia financiară semnificativă a celor peste 200 de milioane de lucrători migranţi, pentru bunăstarea familiilor pe care le lasă acasă, reprezentând circa 800 milioane de persoane, şi pentru dezvoltarea durabilă a ţărilor lor de origine, peste 125 de state primitoare la nivel mondial, potrivit site-ului oficial al Organizaţiei Naţiunilor Unite, www.un.org.

Jumătate din aceste fluxuri financiare (transferuri de bani) sunt orientate către zonele rurale, unde există sărăcie şi foamete şi unde trimiterea unor sume de bani, de obicei mici, contează cel mai mult, menţionează site-ul ONU dedicat zilei internaţionale, https://www.un.org/en/observances/remittances-day.

Ziua internaţională a remiterilor familiale este recunoscută la nivel global şi este o iniţiativă cheie în Pactul global pentru o migraţie sigură, ordonată şi regulată (Obiectivul 20), care solicită reducerea costurilor de transfer şi o mai mare incluziune financiară prin transferuri băneşti familiale. Ziua promovează, de asemenea, atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) şi promovează Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă.

Tema din 2023 a Zilei internaţionale a remiterilor familiale, "Remiterile digitale către incluziunea financiară şi reducerea costurilor" a rămas aceeaşi şi pentru 2024, derulându-se astfel o campanie multianuală, pe parcursul a doi ani. Tema stabilită se concentrează pe beneficiile pe care le aduc incluziunea digitală şi financiară atunci când este legată de remiteri, pentru a ajuta familiile care trimit bani să-şi atingă propriile obiective de dezvoltare durabilă. ONU îşi propune să sprijine respectarea şi diseminarea acţiunilor rezultate în cadrul campaniei pe zece ani, "#FamilyRemittances 2020-2030: Sprijinirea unui miliard de oameni pentru a-şi atinge propriile ODD". În acest interval de timp, printr-o atenţie deosebită asupra temelor anuale aliniate la agenda globală de dezvoltare, campania îşi propune să consolideze şi să ghideze părţile interesate în concentrarea asupra noilor tendinţe şi priorităţi care fac ca remiterile de bani să conteze mai mult. Campania din intervalul 2023-2024 se concentrează pe promovarea tehnologiilor digitale pentru a îmbunătăţi incluziunea financiară în ţările cu venituri mici sau medii (LMIC).

Transferurile de bani au crescut de circa cinci ori în ultimii 20 de ani, având o capacitate anticiclică în timpul recesiunilor economice din ţările beneficiare şi al pandemiei globale.

Estimările actuale sunt că 75% din fluxurile de remiteri sunt destinate satisfacerii nevoilor imediate, dar celelalte 25% - peste 100 de miliarde de dolari pe an - sunt disponibile pentru alte scopuri. Având în vedere oportunităţi mai bune de economisire şi opţiuni de investiţii, familiile migranţilor vor fi mai capabile să canalizeze trimiterile de bani către nevoile pe termen lung şi să trăiască o viaţă mai bună. Şi pentru că mulţi lucrători migranţi se vor întoarce în cele din urmă acasă, ajutându-i să-şi construiască active este un obiectiv central al politicii de dezvoltare.

Remiterile totale estimate de peste 5 trilioane de dolari SUA care vor fi primite de familiile care trăiesc în ţările în curs de dezvoltare în perioada Agendei 2030 reprezintă o oportunitate extraordinară. Remiterile contează în special în oraşele şi satele rurale mici din ţările în curs de dezvoltare. În 2021, aproape o sută de ţări cu venituri mici şi medii, majoritatea cu populaţie rurală mare, au primit fiecare cel puţin 100 de milioane de dolari SUA în remiteri. Aici remiterile pot face ca migraţia să fie mai mult o alegere decât o necesitate pentru generaţiile viitoare.

În 2022, remiterile internaţionale către ţările cu venituri mici şi medii s-au ridicat la 626 miliarde de dolari americani. Astfel de transferuri lunare medii de 200-300 dolari trimise de lucrătorii migranţi sprijină multe gospodării de bază şi se dovedesc a fi transformatoare atât pentru gospodării, cât şi pentru comunităţile locale, permiţând multor familii să-şi atingă "propriile" Obiective de Dezvoltare Durabilă. În orice caz, costul transferului de 200 de dolari peste graniţele internaţionale către ţările cu LMIC este încă ridicat - în medie de 6% în al doilea trimestru al anului 2022. Furnizorii de telefonie mobilă oferă cele mai bune tarife (3,5%), dar mai puţin de 1% din tranzacţii sunt efectuate prin canale digitale. Serviciile de remitere sunt acum mult mai rapide şi mai puţin costisitoare datorită tehnologiilor digitale.

ONU apreciază determinarea şi rezistenţa spiritului uman, dovedite de lucrătorii migranţi. În plus, ONU solicită guvernelor, sectorului privat, organizaţiilor şi societăţii civile să promoveze soluţii digitale şi financiare pentru remiteri care promovează o mai mare rezistenţă şi incluziune socială şi economică.

Vasta contribuţie a remiterilor familiale la realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă este clară: înainte de criză, suma prevăzută de bani din transferuri internaţionale de bani care urmau să fie efectuate către ţările în curs de dezvoltare între 2015 şi 2030 a fost de 6,5 trilioane de dolari americani. Însă, în spatele cifrelor sunt trimiterile individuale de 200 sau 300 dolari americani pe care migranţii le trimit acasă în mod regulat, astfel încât familiile lor să poată cumpăra mâncare, să plătească locuinţe şi să suporte cheltuielile necesare.

Marcarea acestei zile are rolul de a încuraja atât sectorul public cât şi pe cel privat, dar şi societatea civilă, să-şi intensifice eforturile pentru a maximiza impactul acestor fonduri în ţările în curs de dezvoltare.

Această zi a fost proclamată de Consiliul de Guvernare al Fondului Internaţional pentru Dezvoltarea Agricolă, la cea de-a 38-a sesiune a acestui for, ce a avut loc în februarie 2015, luându-se act de aceasta de către Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia asupra migraţiei internaţionale şi a dezvoltării, adoptată la 21 decembrie 2016, şi, ulterior, proclamată prin Rezoluţia adoptată la 12 iunie 2018, notează site-ul Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Prima zi internaţională a remiterilor familiale a fost marcată la 16 iunie 2015, de către peste 400 de factori de decizie, reprezentanţi ai sectorului privat şi ai societăţii civile, în deschiderea celui de-al V-lea Forum Global al remiterilor şi dezvoltării de la Milano, Italia.

La Summit-ul privind dezvoltarea din septembrie 2015, statele membre ale ONU au adoptat Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, un program de acţiune globală pentru eradicarea sărăciei, a foametei, reducerea inegalităţilor sociale şi economice, conform site-ului www.un.org. În vederea promovării echilibrului între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile - economic, social şi de mediu, Agenda 2030 include un set de 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă, reunite informal şi sub denumirea de Obiective Globale, specifică site-ul www.mae.ro. În atingerea acestor obiective sunt implicate şi familiile remitente, prin viaţa de zi cu zi şi aspiraţiile lor pentru viitor. Aceste familii au propriile obiective, cum ar fi reducerea sărăciei, sănătate şi nutriţie mai bune, oportunităţi de educaţie, condiţii de locuinţă şi de igienă superioare, antreprenoriat etc. Ele se pot însă confrunta cu nesiguranţă în ceea ce priveşte economiile pe care le pot face în vederea asigurării unui viitor stabil.

Site-ul ONU notează că Obiectivul 10: Reducerea inegalităţii în interiorul şi între ţări (SDG10) nu este pe calea cea bună pentru 2030, având costuri ale remiterilor încă prea mari şi care variază în funcţie de regiune. Cifrele ONU arată că 1,4 miliarde de adulţi din întreaga lume nu au acces la sistemul bancar şi nu pot accesa serviciile digitale. Majoritatea acestora sunt femei, iar diferenţele de gen, venit, vârstă, educaţie şi forţă de muncă rămân constante în fiecare regiune. Diferenţa de proprietate a conturilor rural-urban variază foarte mult, iar o treime din populaţia globală rămâne neconectată la internet. Mai mult, 760 de milioane de oameni din lume nu au acces la electricitate, iar aproape 40% dintre adulţii din ţările cu venituri mici sau medii nu au un act de identitate. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: FFR/X