Rata şomajului în formă ajustată sezonier a fost de 5,3% în România, iar rata şomajului în rândul tinerilor (15-24 ani) se menţine la un nivelul ridicat, de 20,5%, potrivit datelor INS. Mai mult de şapte din zece tineri din România (78%) îşi exprimă intenţia de a vota la alegerile europene, conform rezultatelor unui sondaj Eurobarometru. Totodată, 69% dintre români, faţă de 78% dintre europeni, sunt de acord că problemele de mediu au un efect direct asupra vieţii de zi cu zi şi asupra sănătăţii lor, potrivit sondajului Eurobarometru ''Attitudes of Europeans towards the Environment''. România înregistrează unele dintre cele mai mici ponderi de specialişti IT din totalul persoanelor ocupate (2,6%), de persoane cu vârsta cuprinsă între 25-34 de ani cu studii superioare (23%) şi de tineri care au verificat conţinutul online în 2023, dar are una dintre cele mai lungi săptămâni de lucru din UE (39,5 ore), arată datele Eurostat publicate în luna mai.


În luna aprilie 2024, rata şomajului în formă ajustată sezonier a fost de 5,3%, în creştere cu 0,1 puncte procentuale faţă de cea înregistrată în luna martie 2024, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS), publicat la 30 mai 2024.

Numărul şomerilor, în vârstă de 15-74 ani, estimat pentru luna aprilie a anului 2024 a fost de 443,6 mii persoane: în creştere faţă de luna precedentă (440,2 mii persoane) şi în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent (442,2 mii persoane).

Se menţine un nivelul ridicat, de 20,5%, al ratei şomajului în rândul tinerilor (15-24 ani).

Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 4,2% pentru luna aprilie 2024 (3,8% în cazul femeilor şi 4,4% al bărbaţilor). Rata şomajului la bărbaţi a fost cu 0,6 puncte procentuale mai mare decât la femei.

Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezenta 74,7% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna aprilie 2024, arată https://insse.ro/.

***

În contextul alegerilor europene din 6-9 iunie 2024 şi ca urmare a Anului european al tineretului 2022, Eurobarometer a realizat sondajul "Tineretul şi democraţia", care vizează tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 30 de ani.

Când tinerii din UE au fost întrebaţi cât de familiari sunt cu modalităţile de a se implica în privinţa Uniunii Europene, 46% au răspuns că sunt la curent cu organizarea alegerilor europene. Aproximativ un sfert (24%) sunt familiarizaţi cu canalele şi site-urile web ale reţelelor sociale ale UE - şi anume Portalul European pentru Tineret - European Youth Portal.

Tinerii consideră că votul la alegerile locale, naţionale sau europene reprezintă cea mai eficientă acţiune pentru a-şi face vocea auzită de către factorii de decizie - 38% dintre respondenţii din UE şi 41% dintre cei români aleg această opţiune. Pe locul al doilea se află implicarea pe reţelele de socializare prin exprimarea opiniilor lor, utilizarea hashtag-urilor sau schimbarea pozei de profil etc., care este selectată de 32% dintre respondenţii europeni şi de 31% dintre cei români.

Mai mult de şase din zece (64%) tineri cetăţeni ai UE şi mai mult de şapte din zece din România (78%) îşi exprimă intenţia de a vota la viitoarele alegeri europene, în timp ce 13% din UE şi 9% din România arată că nu vor vota - deşi sunt eligibili. Restul respondenţilor se încadrează în categoriile de alegători neeligibili (8% în UE şi 5% din România), cei nesiguri cu privire la eligibilitatea sau intenţia lor de a vota (9% din UE şi 5% din România) şi cei care preferă să nu răspundă (5% din UE şi 4% din România).

În 24 de state membre, majoritatea respondenţilor arată că intenţionează să voteze la viitoarele alegeri europene - cele mai mari cifre fiind observate în România (78%) şi Portugalia (77%). Ponderea alegătorilor probabili este mai mică în Malta (47%), Letonia (46%) şi Luxemburg (41%). În Bulgaria, Letonia, Luxemburg, Malta şi Ţările de Jos, mai mult de unul din cinci respondenţi arată intenţia de a nu vota, deşi sunt eligibili (între 21% şi 31%), potrivit datelor publicate pe https://europa.eu/eurobarometer.

***

Mai mult de trei sferturi dintre europeni (78%) şi 69% dintre români sunt de acord că problemele de mediu au un efect direct asupra vieţii de zi cu zi şi asupra sănătăţii lor, potrivit sondajului Eurobarometru ''Attitudes of Europeans towards the Environment''. Aproximativ patru din cinci respondenţi (84%) din UE şi 71% din România sunt de acord că legislaţia UE de mediu este necesară pentru protejarea mediului în ţara lor.

În ţări precum Spania, Grecia, Cipru, Malta, Portugalia şi Italia, există o îngrijorare puternică, între 88% şi 98% dintre cetăţeni afirmând că mediul le afectează viaţa de zi cu zi şi sănătatea. Aceste rezultate sunt aproape identice cu cele din ultimul sondaj realizat în 2019, subliniind relevanţa continuă a politicii de mediu a UE.

De asemenea, cetăţenii sunt îngrijoraţi de costurile poluării. 92% dintre europeni spun că companiile ar trebui să plătească pentru costurile curăţirii poluării, în timp ce 74% sunt de acord că autorităţile publice ar trebui să plătească pentru costuri.

Sondajul relevă faptul că cetăţenii consideră promovarea economiei circulare drept cea mai eficientă modalitate de abordare a problemelor de mediu în 11 state membre (inclusiv România), urmată de refacerea naturii (considerată cea mai importantă în Grecia, Portugalia, Spania, Estonia, Cipru şi Bulgaria).

În general, există o pregătire pentru un comportament mai durabil al consumatorilor, aproape şase din zece respondenţi din UE şi 46% din România fiind dispuşi să plătească mai mult pentru produse durabile, mai uşor de reparat, reciclabile şi/sau produse într-un mod durabil din punct de vedere ecologic. Ca parte a unei economii mai circulare, cetăţenii susţin reducerea cantităţii de deşeuri prin sortarea corectă a deşeurilor pentru reciclare şi utilizarea ambalajelor reutilizabile (66% din UE şi 50% din România).

Peste trei sferturi (78%) dintre europeni şi 64% dintre români consideră că UE ar trebui să propună măsuri suplimentare pentru a aborda problemele legate de apă în Europa. În ceea ce priveşte substanţele chimice periculoase, peste jumătate dintre europeni (52%) şi 35% dintre respondenţii români consideră că nivelul real de protecţie a sănătăţii umane şi a mediului faţă de substanţele chimice periculoase este prea scăzut şi ar trebui crescut, arată sondajul publicat pe https://europa.eu/eurobarometer.

***

''Mai multe persoane angajate şi în IT în UE în 2023'' este concluzia rezultatelor prelucrate de Eurostat şi publicate la 24 mai 2024. În 2023, 9,8 milioane de persoane din UE lucrau ca specialişti în domeniul Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor (TIC), reprezentând 4,8% din totalul persoanelor ocupate.

O tendinţă de creştere a specialiştilor TIC în UE a avut loc în ultimii ani, numărul persoanelor care lucrează în acest domeniu a crescut cu 1,5 puncte procentuale (pp) din 2013 şi o creştere de 0,2 pp faţă de 2022 (4,6% ).

Dintre ţările UE, în 2023, ponderea specialiştilor TIC a fost cea mai mare în Suedia (8,7%), urmată de Luxemburg (8,0%) şi Finlanda (7,6%). Cele mai scăzute ponderi au fost observate în Grecia (2,4%), România (2,6%) şi Slovenia (3,8%).

Totuşi, Bulgaria, Estonia şi România au înregistrat cele mai mari ponderi de femei angajate în domeniu. Ponderea femeilor care lucrează ca specialişti TIC a fost de 19,4% în 2023, în creştere cu 2,7 pp faţă de 2013 (16,7%) şi cu 0,5 pp faţă de 2022 (18,9%). La nivel de ţară, cele mai mari ponderi de femei în rândul specialiştilor TIC angajaţi au fost observate în Bulgaria (29,1%), Estonia (26,8%) şi România (26%), în timp ce cele mai mici ponderi au fost observate în Cehia (12,4%), Malta (13,8%). %), Ungaria şi Italia (ambele 15,7%), potrivit https://ec.europa.eu/eurostat/.

***

''43% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 25 şi 34 de ani din UE au studii superioare'', arată rezultatele publicate de Eurostat la 27 mai 2024. În 2023, 43% din populaţia UE cu vârsta cuprinsă între 25-34 de ani avea studii superioare (nivelurile ISCED 5-8), o creştere de 1 pp faţă de 2022 (42%). Acest nivel este cu 2 pp sub ţinta UE pentru 2030, care urmăreşte ca 45% din populaţia UE cu vârsta cuprinsă între 25-34 de ani să aibă studii superioare.

Există o diferenţă de gen în ceea ce priveşte studiile terţiare în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 25 şi 34 de ani, deoarece un procent mai mare de femei au studii terţiare comparativ cu bărbaţii (49% dintre femei şi 38% dintre bărbaţi). În toate ţările UE, ponderea nivelului de studii terţiare a fost mai mare pentru femei decât pentru bărbaţi, variind de la o diferenţă de 5 pp în Germania la o diferenţă de 24 pp în Estonia, Letonia şi Slovenia.

Datele indică faptul că 13 ţări UE au atins deja ţinta pentru 2030: Irlanda (63% din populaţia totală cu vârsta cuprinsă între 25-34 de ani), Cipru (62%), Luxemburg (60%), Lituania (57%), Ţările de Jos (55%), Suedia (54%), Spania şi Franţa (ambele 52%), Belgia (50%), Danemarca (49%), Malta şi Polonia (ambele 46%) şi Letonia (45%).

În schimb, cele mai mici ponderi au fost înregistrate în România (23%), Ungaria (29%) şi Italia (31%), arată https://ec.europa.eu/eurostat.

***

În 2023, 36% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 şi 29 de ani din UE, care au folosit internetul cu 3 luni înainte de sondaj, au încercat să verifice veridicitatea informaţiilor sau conţinutului găsit pe internet din alte surse. Aceste informaţii provin din sondajul privind utilizarea TIC în gospodării şi de către persoane, publicat de Eurostat la 29 mai 2024.

În patru ţări UE, ponderea tinerilor care au verificat conţinut online a fost peste 50%: Finlanda (61%), Ţările de Jos (60%), Croaţia şi Suedia (ambele 53%).

Cele mai mici procente de tineri care au verificat conţinutul online au fost înregistrate în Cipru (11%), Bulgaria (14%), România (15%), Lituania (21%) şi Letonia (27%). Aceste cinci ţări s-au numărat printre cele 14 care au înregistrat o scădere a acestei ponderi între sondajele din 2021 şi 2023.

Sondajul din 2023 a arătat o diferenţă de 9 pp între ponderea tinerilor (36%) şi a populaţiei adulte (27%) care a verificat conţinutul online. În Finlanda, acest decalaj a ajuns la 21 pp (61% faţă de 39%). Doar două ţări UE au raportat o pondere mai mare a populaţiei adulte care verifică conţinut online faţă de tineri: 42% din populaţia totală faţă de 36% dintre tineri în Irlanda şi 15% faţă de 14% în Bulgaria.

***

''Câte ore pe săptămână lucrează europenii?'' este întrebarea la care răspunde Eurostat cu rezultatele publicate la 30 mai 2024. În 2023, orele de lucru săptămânale efective pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 20-64 de ani, în locul lor de muncă principal, în UE, a fost în medie de 36,1 ore.

O privire mai atentă asupra ţărilor UE relevă diferenţe notabile. Cele mai lungi săptămâni de lucru au fost înregistrate în Grecia (39,8 ore), România (39,5), Polonia (39,3) şi Bulgaria (39). În schimb, Olanda a avut cea mai scurtă săptămână de lucru (32,2 ore), urmată de Austria (33,6) şi Germania (34).

Activităţile economice care au înregistrat cea mai lungă săptămână de muncă, în UE, în 2023, au fost agricultura, silvicultură şi pescuitul (41,5 ore efective de lucru), minerit şi exploatare (39,1) şi construcţii (38,9), pe când cele mai scurte săptămâni de lucru au fost înregistrate în activităţi întreprinse în gospodării ca angajatori (26,7 ore), educaţie (31,9) şi arte, divertisment şi recreere (33), arată https://ec.europa.eu/eurostat. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Cristian Anghelache)