Ziua mondială a bicicletei este marcată, în fiecare an, la data de 3 iunie, potrivit site-ului oficial al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), www.un.org.

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat, la 12 aprilie 2018, o rezoluţie în cadrul celei de-a 72-a sesiuni ordinare, desfăşurate la New York, prin care se sărbătoreşte la 3 iunie, în toată lumea, Ziua mondială a bicicletei, precizează https://ecf.com, site-ul Federaţiei Europene a Cicliştilor (ECF). Rezoluţia a fost adoptată prin consens de 193 de state membre ale ONU, recunoscându-se astfel unicitatea, longevitatea şi versatilitatea bicicletei, utilizată de două secole ca un mijloc de transport durabil, simplu, accesibil, fiabil, curat şi în conformitate cu mediul înconjurător.

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO 

Prin Rezoluţie, statele membre ONU şi părţile interesate sunt invitate să celebreze şi să promoveze pentru o mai bună conştientizare publică Ziua mondială a bicicletei. Declaraţia încurajează statele membre să acorde o atenţie deosebită bicicletei în strategiile de dezvoltare şi să includă bicicleta în politicile şi programele internaţionale, regionale, naţionale şi subnaţionale. De asemenea, este încurajată utilizarea bicicletei pentru dezvoltarea durabilă, consolidarea educaţiei, inclusiv a educaţiei fizice, pentru copii şi tineri, promovarea sănătăţii, prevenirea bolilor, promovarea toleranţei, înţelegerii şi respectului reciproc, precum şi pentru facilitarea incluziunii sociale şi o cultură a păcii.

Alianţa Mondială a Ciclismului (WCA) şi Federaţia Europeană a Cicliştilor au salutat rezoluţia adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, cele două organizaţii făcând lobby pentru o Zi mondială a bicicletei încă din 2016. Secretarul General al WCA şi ECF, Bernhard Ensink, declara, cu acel prilej, că bicicleta reprezintă "o sursă de beneficii sociale, economice şi de mediu - şi aduce oamenii împreună". El a precizat, conform https://ecf.com, că Rezoluţia ONU este o recunoaştere a contribuţiei ciclismului la obiectivele de dezvoltare durabilă.

În acelaşi timp, cele două organizaţii, WCA şi ECF, apreciază munca extraordinară a lui Leszek Sibilski, profesor de sociologie la Colegiul Montgomery din Maryland, Statele Unite ale Americii, şi a studenţilor săi, care au făcut o campanie susţinută pentru #WorldBicycleDay.

Foto: (c)  CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO 

În decembrie 2017, Sibilski a fost îndrumat către Misiunea Permanentă a Turkmenistanului la ONU, iar reprezentanţii acesteia au fost de acord să prezinte în faţa Adunării Generale ONU propunerea pentru o Zi mondială a bicicletei. Alături de Turkmenistan, iniţiativa a mai fost susţinută de 56 de state membre ale ONU, conform site-ului Băncii Mondiale, www.worldbank.org.

Alianţa Mondială a Ciclismului, lansată ca o iniţiativă a Federaţiei Europene a Cicliştilor la conferinţa Velo-city 2014 din Adelaide, Australia, este o reţea globală de organizaţii neguvernamentale şi ale societăţii civile, cu un interes substanţial în promovarea ciclismului. Obiectivul principal al reţelei nu este numai să promoveze ciclismul ca mijloc de transport în cadrul instituţiilor internaţionale, dar şi să promoveze şi să sprijine schimbul de cunoştinţe, expertiză şi cooperare între asociaţii de ciclism şi organizaţii din întreaga lume.

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO 

În prezent, WCA are 106 de membri de pe toate continentele, notează www.worldcyclingalliance.org. Din partea României sunt două asociaţii de biciclişti: AGR - Green Revolution Association şi FBR - Romanian Cyclists' Federation.

Federaţia Europeană a Cicliştilor numără peste 60 de membri, cu drepturi depline şi asociaţi, din peste 40 de ţări europene şi îşi propune să unească asociaţiile cicliştilor din întreaga lume, oferindu-le o structură la nivel internaţional, precizează https://ecf.com.

Conform Planului de acţiune global al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) în perioada 2018-2030, activitatea fizică are beneficii multiplicative pentru sănătate, sociale şi economice, iar investiţiile în acţiuni de politică pentru creşterea activităţii fizice pot contribui la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD ), notează www.un.org. Pentru cei mai săraci locuitori ai oraşelor, care de multe ori nu îşi pot permite vehicule personale, mersul pe jos şi cel pe bicicletă pot oferi o alternativă de transport, reducând totodată riscul de boli de inimă, accident vascular cerebral, anumite tipuri de cancer, diabet şi chiar deces. În consecinţă, un transport activ îmbunătăţit nu este numai sănătos, ci şi echitabil şi rentabil.

Foto: (c)  GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO 

Recent, pandemia de COVID-19 a schimbat nevoile şi comportamentul de transport, determinând multe oraşe să-şi regândească sistemele de transport, arată www.who.int. Ca parte a eforturilor de "reconstruire mai bine", mersul cu bicicleta este prezentat ca o alternativă de transport sănătoasă, verde şi economică. O nouă rezoluţie a Adunării Generale a ONU, adoptată în 2022, privind "Integrarea bicicletei în general în sistemele de transport public pentru dezvoltare durabilă" consolidează aceste principii. Prin această rezoluţie, guvernele se angajează să promoveze bicicleta în rândul tuturor membrilor societăţii, inclusiv al oamenilor de toate vârstele, din mediile urbane şi rurale, şi să dezvolte o cultură a mersului cu bicicleta în societate.

De asemenea, conform Forumului Economic Mondial (WEF), citat de site-ul https://ro.morefit.eu, peste două miliarde de biciclete sunt folosite în întreaga lume, iar acest număr ar putea creşte la cinci miliarde până în anul 2050. Totodată, 42% dintre gospodăriile din întreaga lume deţin cel puţin o bicicletă, adică peste 580 de milioane de biciclete în întreaga lume, potrivit unui studiu din decembrie 2015 din Journal of Transport & Health.

Foto: (c)  CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO 

La nivelul Uniunii Europene, în 2022, au fost produse, în total, 14,7 milioane de biciclete, arată https://ec.europa.eu/eurostat. Această cifră reprezintă o creştere cu 10% a producţiei de biciclete faţă de anul precedent (2021) şi o creştere cu 29% pe parcursul unui deceniu din 2012 până în 2022. Cel mai mare producător în 2022 a fost Portugalia (2,7 milioane de unităţi), urmată de România (2,6 milioane), Italia (2,5 milioane), Germania (1,7 milioane) şi Polonia (un milion). AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Andreea Preda)