Eurodeputaţii se organizează în grupuri politice, care reunesc reprezentanţi din diferite ţări ale UE în funcţie de afinităţile lor politice. În prezent, în Parlamentul European (PE) sunt şapte grupuri politice şi 705 eurodeputaţi. Conform regulilor Parlamentului, un grup politic trebuie să fie compus din cel puţin 23 de europarlamentari din cel puţin un sfert din statele membre (în acest moment, ar însemna din cel puţin şapte ţări), potrivit documentului ''Parliament's seven political groups'', publicat pe pagina https://www.europarl.europa.eu/topics/en/article/20190612STO54311/parliament-s-seven-political-groups.

Un partid politic la nivel european este compus din partide naţionale şi persoane, fiind reprezentat în mai multe state membre. În cursa electorală pentru scrutinul european se înregistrează partide politice naţionale, dar adesea sunt asociate cu un partid politic european. După alegeri, eurodeputaţii vor adera la un grup politic din Parlamentul European compus din partide ce împărtăşesc aceleaşi viziuni cu familia politică din care fac parte. Majoritatea partidelor naţionale sunt afiliate unei familii europene, prin urmare una din întrebările din seara alegerilor este care familie va avea o influenţă mai mare în următorul mandat legislativ, explică site-ul Parlamentului European - www.europarl.europa.eu.

Grupurile politice se pot forma oricând pe parcursul mandatului. În prezent, şapte grupuri îndeplinesc criteriile. Fiecare grup politic îşi alege preşedintele sau copreşedinţii. Preşedinţii de grup şi preşedintele PE constituie Conferinţa preşedinţilor.

Grupurile politice sunt esenţiale pentru buna funcţionare a Parlamentului European: decid subiectele care vor fi dezbătute în sesiune şi pot aduce amendamente rapoartelor ce sunt votate în plen. Înaintea sesiunii, fiecare grup politic hotărăşte asupra poziţiei pe care o va lua, însă niciun membru nu poate fi forţat să voteze într-un anumit fel. Acestea decid, de asemenea, asupra înfiinţării comisiilor şi delegaţiilor parlamentare.

Deputaţii europeni pot face parte dintr-un singur grup politic, dar pot alege să nu aparţină niciunuia şi se numesc, astfel, neafiliaţi. În actuala structură a PE, 46 de europarlamentari au ales să nu se alăture unui grup politic.

Grupurile politice din actuala legislatură, în ordinea mărimii, după ultimele modificări survenite la 16 februarie 2023, sunt:

*Cel mai mare grupul politic din actuala structură a PE, cel al Partidului Popular European (PPE), cuprinde 176 de deputaţi. Manfred Weber (Germania), aflat la al patrulea mandat de europarlamentar, conduce grupul din 2014. La 7 martie 2024, la congresul partidului care a avut loc la Bucureşti, PPE a ales-o pe Ursula von der Leyen (Germania) ca reprezentantă pentru viitoarea conducere a Comisiei Europene în legislatura 2024-2029.

*Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European (S&D) cuprinde 144 de membri şi este condus de Iratxe Garcia (Spania), membră a PE din 2004. Nicolas Schmit (Luxemburg), actualul comisar european pentru muncă, a fost nominalizat din partea Partidului Socialiştilor Europeni (PES) pentru a conduce lista socialiştilor la alegerile europarlamentare din 6-9 iunie 2024.

*Grupul Renew Europe, format din 102 membri, este condus în prezent de Stephane Sejourne (Franţa), care şi-a început primul mandat de eurodeputat în 2019. Sandro Gozi (Italia) este candidatul principal pentru Renew Europe Now (denumirea adoptată în campania electorală 2024), care include Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE), Partidul Democrat European (PDE) şi partidul francez Renaissance (RE).

*Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană (Verzi/ALE) este format din 71 de membri. Grupul este condus de Terry Reintke (Germania) şi Philippe Lamberts (Belgia). Tery Reintke este membră a PE din 2014 şi a devenit copreşedinte al grupului în 2022. Philippe Lamberts a devenit europarlamentar în 2009 şi copreşedinte în 2014. Terry Reintke este candidata Verzilor Europeni pentru poziţia de conducere a viitoarei Comisii.

*Grupul Identitate şi Democraţie (ID), format din 64 de membri, este condus de Marco Zanni (Italia) - eurodeputat din 2014.

*Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR), format din 64 de membri, este coprezidat de Ryszard Legutko (Polonia) şi Nicola Procaccini (Italia). Legutko este europarlamentar din 2009 şi a devenit copreşedinte în 2017. Procaccini a devenit europarlamentar în 2019 şi copreşedinte în 2023.

*Grupul Stângii, format din 38 de membri, este condus de Manon Aubry (Franţa), europarlamentar din 2019, şi Martin Schirdewan (Germania), europarlamentar din 2017. Walter Baier (Austria) este candidatul Stângii Europene, în urma alegerii acestuia la congresul care a avut loc la Ljubljana pe 24 februarie 2024.

Grupul Identitate şi Democraţie (ID) şi grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR) nu şi-au desemnat oficial niciun candidat "cap de listă" pentru alegerile din 6-9 iunie 2024.

Influenţa grupurilor se reflectă în propunerea de candidaţi pentru toate posturile importante, şi anume: preşedintele Parlamentului, vicepreşedinţi, preşedinţi de comisie şi chestori, conform www.europarl.europa.eu. Formarea unui grup politic în Parlament deschide calea spre finanţare, angajarea de personal şi durata luărilor de cuvânt şi conferă mai multă influenţă în legislatură. Dacă eurodeputaţii nu formează un grup, nu mai ocupă prima linie a hemiciclului, vor împărţi acelaşi secretar general cu ceilalţi membri neafiliaţi şi vor avea parte de mult mai puţin timp pentru luările de cuvânt.

După inaugurarea Parlamentului, eurodeputaţii aleg un nou preşedinte al Parlamentului pentru un mandat de doi ani şi jumătate, dar acest lucru poate întârzia în funcţie de acordul la care ajung statele membre cu privire la noul preşedinte al Comisiei Europene. Un candidat la postul de preşedinte al PE poate fi nominalizat de un grup politic sau de minimum 38 de eurodeputaţi, notează www.theparliamentmagazine.eu. Dacă obţine cel puţin 50% din voturile europarlamentarilor, va fi ales preşedinte al Parlamentului. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Horia Plugaru, editor online: Andreea Preda)

Sursa foo: europarl.europa.eu