Ortodoxe
A treia aflare a capului Sf. Proroc Ioan Botezătorul

Greco-catolice
A treia aflare a Capului Sf. Ioan Botezătorul

Romano-catolice
Ss. Beda Venerabilul, pr. înv.; Grigore al VII-lea, pp.; Maria Magdalena de'Pazzi, fc.


A treia aflare a cinstitului cap al Sfântului Proroc Ioan Botezătorul este sărbătorită de Biserică în ziua de 25 mai.

Biserica Ortodoxă are şase zile de sărbătoare în cinstea Sfântului Ioan Botezătorul, în ordine calendaristică, potrivit începutului anului bisericesc (1 septembrie), prima dintre ele este Zămislirea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul - 23 septembrie, urmează Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul - 7 ianuarie; Întâia şi a doua aflare a capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul - 24 februarie; A treia aflare a capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul - 25 mai; Naşterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul (Sânzienele sau Drăgaică) - 24 iunie; Tăierea capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul (Post) - 29 august.

Sfântul Proroc Ioan Botezătorul chema poporul evreu la botezul pocăinţei, lăsarea păcatelor şi apropierea de Dumnezeu. A fost ucis din ordinul tetrarhului Irod Antipa, fiul regelui Irod cel Mare, care conducea Galileea şi Pereea (4 î.Hr. - 39 d.Hr). Irod Antipa era aspru mustrat în mod public de Sfântul Ioan Botezătorul pentru căsătoria cu soţia fratelui său, Irodiada.

Uciderea Sfântului Proroc s-a făcut în temniţa din Sevastia Samariei, care se afla sub palatul regelui, la ordinul lui Irod şi la cererea fiicei Irodiadei.

Despre moartea martirică şi atât de nedreaptă a Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, părintele Cleopa Ilie spunea: "Ne cutremurăm de cine şi pe cine a ucis. Cel mai rău şi preadesfrânat pe cel mai sfânt dintre oameni. Cel plin de toate păcatele, care minţea tot poporul, pe cel care trăia ca un înger pământesc şi chema oamenii la credinţă şi pocăinţă. Cel ce se asemăna prin viaţa sa cu diavolii, pe cel ce trăia şi se ruga la un loc cu îngerii". ("Predici la sărbătorile de peste an")

După ce a fost tăiat capul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul a stat multă vreme îngropat într-un loc ascuns. Din acest loc l-a luat Sfânta Mironosiţă Ioana, soţia lui Huza, demnitar al lui Irod, şi l-a îngropat în Ierusalim, pe Muntele Măslinilor, într-un vas de lut. Aceasta este socotită cea dintâi aflare a sfântului cap al Înaintemergătorului.

În acest loc a stat până în vremea Sfinţilor Mari Împăraţi Constantin şi mama sa, Elena, când, prin doi monahi, cinstitul cap a ajuns la Emesa, în Siria, la un olar. De aici a trecut de la unul la altul, prin multe mâini, fiind lăsat de olar într-un vas cu apă care era pus într-un sicriu.

Trecând mulţi ani, a fost descoperit la Emesa, îngropat într-o peşteră locuită de monahi, unde se ridicase o mănăstire.

Capul Sfântului Proroc Ioan a fost găsit de arhimandritul acelei mănăstiri, Marcel, care l-a înştiinţat de aceasta pe episcopul locului, Uranie. După dezgropare a fost aşezat în sfântul altar al bisericii din cetate. Aceasta este cea de-a doua aflare a cinstitului cap al Botezătorului.
       
După mulţi ani, cinstitul cap a fost dus în Constantinopol, iar pe vremea luptei împotriva Sfintelor icoane, a fost ascuns la Comane, unde a fost îngropat. De aici a fost adus, din nou, în Constantinopol, pe vremea împăratului Mihail, de către Sfântul Ignatie, patriarhul din Constantinopol. Aceasta este cea de-a treia şi cea din urmă aflare a cinstitului cap. (surse: "Predici la sărbătorile de peste an", arhimandrit Cleopa Ilie, 2001; vol. "Vieţile Sfinţilor"; "Predici la praznice împărăteşti şi la sfinţii de peste an", arhimandrit Cleopa Ilie, 1996) AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Liviu Tatu)