Concluziile Consiliului cu privire la rezilienţa democratică şi protejarea proceselor electorale, adoptarea unor reglementări la nivelul UE privind inteligenţa artificială, precum şi cel mai recent sondaj eurobarometru reprezintă o parte dintre evenimentele de la nivelul instituţiilor Uniunii în intervalul 20-24 mai 2024.

Consiliul Uniuni Europene
*21 mai: Consiliul a aprobat raportul său pentru 2023 privind accesul public la documente. Raportul evidenţiază că, la 31 decembrie 2023, registrul public al Consiliului cuprindea peste 505.000 de documente în limba originală; 26.000 au fost adăugate pe parcursul anului 2023. Dintre aceste documente, peste 72% sunt publice şi disponibile pentru descărcare. De asemenea, au fost aprobate 98 de mandate de negociere ale Consiliului şi au început negocierile pentru aproape toate aceste mandate. Cu unele excepţii expres prevăzute, oricine poate solicita acces la documentele care figurează în registrul public şi nu sunt încă publice, se indică pe www.consilium.europa.eu.

*21 mai: Consiliul a aprobat concluzii privind rezilienţa democratică şi protejarea proceselor electorale împotriva tuturor formelor de ingerinţă străină, în contextul anului 2024, în care miliarde de cetăţeni îşi exprimă votul în întreaga lume, inclusiv în alegerile pentru Parlamentul European. Consiliul a subliniat, în acest sens, rolul esenţial al mass-mediei libere, independente şi pluraliste şi necesitatea de a promova alfabetizarea digitală şi mediatică în rândul cetăţenilor. De asemenea, la 23 mai, Consiliul a ajuns la un acord politic cu privire la un regulament de extindere a obiectivelor întreprinderii comune pentru calculul european de înaltă performanţă (EuroHPC), care vizează consolidarea poziţiei de lider a Europei în domeniul inteligenţei artificiale (IA), conform www.consilium.europa.eu.

*21 mai: Consiliul a adoptat aşa-numita lege privind inteligenţa artificială, care urmăreşte armonizarea regulilor privind acest domeniu. Legislaţia urmează o abordare "bazată pe riscuri", ceea ce înseamnă că, cu cât riscul de a provoca un prejudiciu societăţii este mai mare, cu atât regulile sunt mai stricte. Este primul act de acest gen din lume şi poate stabili un standard global pentru reglementarea AI, notează www.consilium.europa.eu.

* 23 mai: Consiliul a aprobat concluzii privind "evaluarea ex post a programului Orizont 2020 şi perspectivele", cel de al 8-lea program-cadru de finanţare pentru cercetare şi inovare al UE şi a fost instituit între 2014 şi 2020, cu un buget total de 75,6 miliarde de euro. Concluziile reprezintă reacţia statelor membre la raportul de evaluare ex post pe care Comisia l-a publicat la începutul acestui an. Acestea sunt menite să ofere orientări politice în vederea pregătirii viitorului program-cadru (PC10).

Parlamentul European
*21 mai: Videoclipul "Foloseşte-ţi votul", realizat de Parlamentul European pentru a sublinia importanţa participării cetăţenilor UE la alegerile europene din 6-9 iunie 2024, a depăşit 190 de milioane de vizualizări de la lansarea sa pe 29 aprilie. Scurtul documentar, care poate fi urmărit la https://elections.europa.eu/video/ro/, evidenţiază importanţa votului şi a protejării democraţiei, conform trimisului special al AGERPRES, Tudor Martalogu.

*23 mai: O dezbaterea Eurovision între candidaţii la preşedinţia Comisiei Europene a avut loc în hemiciclul Parlamentului de la Bruxelles, în organizarea Uniunii Europene de Radiodifuziune (EBU). Candidaţii participanţi la dezbatere: Walter Baier (Austria, Stânga europeană), Sandro Gozi (Italia, Renew Europe Now), Ursula von der Leyen (Germania, Partidul Popular European), Terry Reintke (Germania, Verzii europeni) şi Nicolas Schmit (Luxemburg, Partidul Socialiştilor Europeni). Dezbaterea s-a axat pe economie şi locuri de muncă, apărare şi securitate, climă şi mediu, democraţie şi leadership, migraţie şi frontiere, precum şi pe inovare şi tehnologie. Înregistrări ale dezbaterii pot fi urmărite la link-urile https://multimedia.europarl.europa.eu/en/topic/election-debate-2024_27308 sau https://www.ebu.ch/home, scrie site-ul PE, https://www.europarl.europa.eu/.

Comisia Europeană
*22 mai: Comisia a subliniat progresele înregistrate în politica UE în domeniul sănătăţii în ultimii patru ani, între ele aflându-se: măsuri mai puternice de securitate a sănătăţii; acces egal şi în timp util la medicamente la preţuri accesibile pentru toţi cetăţenii datorită reformei propuse privind legislaţia farmaceutică a UE; un plan global de combatere a cancerului, susţinut prin 4 miliarde EUR din finanţare UE etc. Construită pe experienţa crizei COVID-19, idea de Uniune Europeană a Sănătăţii a apărut în noiembrie 2020, cu scopul de a pune cetăţenii şi pacienţii în centru, informează site-ul Comisiei, https://commission.europa.eu/.

Eurobarometru
- Cel mai recent Eurobarometru (Standard Eurobarometer 101 - Spring 2024) arată că mai mult de trei sferturi dintre europeni (77%) sunt în favoarea unei politici comune de apărare şi securitate între ţările UE, în timp ce peste 7 din 10 cetăţeni europeni (71%) sunt de acord cu faptul că UE trebuie să îşi consolideze capacitatea de a produce echipamente militare. În acelaşi timp, aproape 7 din 10 cetăţeni UE (69%) sunt în favoarea unei politici externe comune a statelor membre. Mai mult de două treimi dintre cetăţeni sunt de acord că UE este un loc de stabilitate într-o lume tulbure (67%) şi că UE are suficientă putere şi instrumente pentru a apăra interesele economice ale Europei în economia globală (69%), conform https://europa.eu/.
În opinia europenilor, securitatea şi apărarea (34% în UE, 32% în România) reprezintă domeniul prioritar de acţiune al UE pe termen mediu, urmat îndeaproape de climă şi mediu (30%, 13% în România). Sănătatea (26% în UE, 28% în România) ocupă locul al treilea, iar economia şi migraţia - al patrulea (ambele 25%, în România 24% economia, respectiv 11% - migraţia). În acelaşi timp, aproape jumătate (46% în UE, 34% în România) dintre cetăţeni consideră că asigurarea păcii şi a stabilităţii va avea cel mai mare impact pozitiv asupra vieţii lor pe termen scurt, urmată de asigurarea aprovizionării cu alimente, sănătate şi industrie în UE (27% în UE, 30% în România), crearea mai multor oportunităţi de angajare şi gestionarea migraţiei (câte 26% în UE, 33%, respectiv 12% în România).
În faţa războiului rusesc de agresiune împotriva Ucrainei, aproape nouă din zece (87% în UE, 74% în România) sunt de acord cu acordarea de sprijin umanitar persoanelor afectate de război şi peste 8 din 10 (83%, 72% în România) sunt de acord cu primirea în UE a persoanelor care fug de război. 72% (70% în România) dintre cetăţenii UE sprijină sancţiunile economice impuse guvernului, companiilor şi persoanelor fizice din Rusia, iar 70% (61% în România) sunt de acord cu acordarea de sprijin financiar Ucrainei. 6 din 10 sunt de acord ca UE să acorde Ucrainei statutul de candidat şi ca UE să finanţeze achiziţionarea şi furnizarea de echipament militar pentru Ucraina. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Cerasela Bădiţă)