Ziua mondială pentru diversitate culturală, pentru dialog şi dezvoltare, marcată anual la data de 21 mai, la iniţiativa Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), sărbătoreşte nu numai bogăţia culturilor lumii, dar şi rolul esenţial al dialogului intercultural pentru realizarea păcii şi a dezvoltării durabile, se arată pe site-ul UNESCO, https://en.unesco.org.

În cadrul celei de-a 31-a sesiuni a conferinţei generale a UNESCO, desfăşurată la Paris la 2 noiembrie 2001, a fost adoptată Declaraţia universală privind diversitatea culturală. Articolul 1 al acestei Declaraţii stipulează: "Ca sursă de schimburi, inovaţie şi creativitate, diversitatea culturală este necesară umanităţii aşa cum biodiversitatea este pentru natură. În acest sens, patrimoniul comun al umanităţii trebuie să fie recunoscut şi afirmat pentru generaţiile prezente şi viitoare", conform www.mae.ro. La 20 decembrie 2002, Adunarea Generală a ONU a decis, prin Rezoluţia 57/249, proclamarea zilei de 21 mai drept Ziua mondială pentru diversitate culturală, pentru dialog şi dezvoltare.

Ziua mondială pentru diversitate culturală, pentru dialog şi dezvoltare ne oferă o oportunitate de a ne aprofunda înţelegerea valorilor diversităţii culturale şi pentru a avansa cele patru obiective ale Convenţiei UNESCO pentru protecţia şi promovarea diversităţii expresiilor culturale, adoptată la 20 octombrie 2005, şi anume: sprijinirea sistemelor durabile de guvernanţă pentru cultură; realizarea unui flux echilibrat de bunuri şi servicii culturale şi creşterea mobilităţii artiştilor şi profesioniştilor din domeniul culturii; integrarea culturii în cadrele de dezvoltare durabilă; promovarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Diversitatea culturală este o forţă motrice a dezvoltării, nu numai în ceea ce priveşte creşterea economică, dar şi un mijloc spre o viaţă intelectuală, emoţională, morală şi spirituală mai împlinită. Acest lucru este cuprins în convenţiile culturale, care oferă o bază solidă pentru promovarea diversităţii culturale. Diversitatea culturală este astfel un atu indispensabil pentru reducerea sărăciei şi realizarea dezvoltării durabile, se arată pe site-ul https://www.un.org/.

Trei sferturi din conflictele majore ale lumii au o dimensiune culturală. Reducerea decalajului dintre culturi este o măsură urgentă şi necesară pentru pace, stabilitate şi dezvoltare.
Protejarea diversităţii expresiilor culturale este mai importantă ca oricând. Potrivit datelor UNESCO, sectorul cultural şi creativ este unul dintre cele mai puternice motoare de dezvoltare la nivel mondial. Acesta reprezintă peste 48 de milioane de locuri de muncă la nivel global - dintre care aproape jumătate sunt deţinute de femei - reprezentând 6,2% din totalul locurilor de muncă existente şi 3,1% din PIB-ul global. Este, de asemenea, sectorul care angajează şi oferă oportunităţi pentru cel mai mare număr de tineri cu vârsta sub 30 de ani. Cu toate acestea, sectorul cultural şi creativ nu îşi are încă locul pe care îl merită în politicile publice şi cooperarea internaţională.

În încercarea de a schimba acest lucru, în septembrie 2022, delegaţii din 150 de state s-au adunat în Mexic pentru MONDIACULT 2022, cea mai mare conferinţă mondială dedicată culturii din ultimii 40 de ani. Conferinţa Mondială UNESCO pentru Politici Culturale şi Dezvoltare Durabilă - MONDIACULT 2022 - a reprezentat o ocazie istorică pentru ca factorii de decizie la nivel global, factorii de decizie privind politicile culturale şi personalităţile-cheie din acest sector să se adune pentru a face un schimb deschis de practici inovatoare, să prevadă elaborarea de politici şi să consolideze cooperarea internaţională şi multilaterală pentru a face faţă noilor realităţi mondiale ca un singur tot, ghidat de Agenda 2030, se arată pe site-ul https://en.unesco.org/. Participanţii la această conferinţă au adoptat în unanimitate o Declaraţie pentru Cultură, cultura fiind menţionată aici ca "bun public global" şi solicitându-se totodată ca aceasta să fie integrată "ca un obiectiv specific în sine" în agenda de dezvoltare de după 2030.

Odată cu adoptarea, în septembrie 2015, a Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, de către ONU, şi a Rezoluţiei 57/249 privind Cultura şi Dezvoltarea Durabilă, de către Adunarea Generală a ONU, în decembrie 2015, mesajul Zilei mondiale pentru diversitate culturală, pentru dialog şi dezvoltare este mai important ca oricând. Cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă pot fi cel mai bine realizate prin valorificarea potenţialului creativ al diverselor culturi ale lumii şi prin angajarea într-un dialog continuu pentru a exista siguranţa că toţi membrii societăţii beneficiază de dezvoltarea durabilă, mai subliniază site-ul https://en.unesco.org/.

În perioada 6-8 iunie 2023 a avut loc la sediul UNESCO din Paris cea de-a noua sesiune a Conferinţei Statelor Părţi la Convenţia din 2005 privind protecţia şi promovarea diversităţii expresiilor culturale, menită a examina starea implementării Convenţiei la nivel mondial şi provocările majore cu care se confruntă sectoarele culturale şi creative în contextul post-pandemie de COVID-19, potrivit https://www.un.org/.

"În cadrul celei de-a noua sesiuni a Conferinţei Statelor Părţi la Convenţia din 2005 privind protecţia şi promovarea diversităţii expresiilor culturale, România a fost aleasă membru în Comitetul Interguvernamental al Convenţiei. Acest moment istoric reprezintă prima participare a României în calitate de membru al Comitetului de la ratificarea Convenţiei şi marchează începutul unui mandat de patru ani (2023-2027) pentru a reprezenta grupul electoral est-european", a transmis la 9 iunie 2023 Ministerul Culturii.

"În calitate de membru al Comitetului Interguvernamental, ţara noastră se va concentra pe o serie de domenii prioritare, cum ar fi extinderea accesului la cultură - inclusiv în mediul digital, îmbogăţirea educaţiei prin intermediul artei şi culturii, sprijinirea economiei creative şi protejarea şi promovarea patrimoniului cultural naţional. România pleacă permanent de la premisa că rolul culturii este esenţial în promovarea coeziunii sociale, stimularea dialogului intercultural şi consolidarea identităţii naţionale şi a sentimentului de mândrie al poporului român", mai preciza la acea dată Ministerul Culturii.

Comitetul Interguvernamental acţionează sub egida Conferinţei Statelor Părţi pentru a promova şi a pune în aplicare Convenţia. Este compus din 24 de state membre, reprezentând diferite regiuni ale lumii, şi se întruneşte anual pentru a se asigura că obiectivele Convenţiei rămân în acord cu evoluţiile globale. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, Daniela Dumitrescu; editor: Roxana Losneanu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: Erasmus +Digital Trace of Cultural Heritage/facebook.com