Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 din 8 martie 2024 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale şi europarlamentare din 2024 a stabilit ca scrutinul europarlamentar şi alegerile locale să aibă loc în aceeaşi zi, la data de 9 iunie. Ulterior, Guvernul a adoptat, în cadrul şedinţei din 11 martie 2024, o Hotărâre de Guvern privind aprobarea calendarului acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024.

Potrivit www.mai.gov.ro şi https://locale2024.bec.ro/legislatie/, alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale, care vor avea loc în data de 9 iunie 2024, se desfăşoară în baza unor prevederi cu caracter general din Constituţia României, republicată, Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024.

Totodată, alegerile locale au loc în baza HG nr. 205/2024 privind stabilirea măsurilor tehnice necesare pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024, HG nr. 206/2024 pentru aprobarea bugetului şi a cheltuielilor necesare pregătirii şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024, precum şi a HG nr. 199/2024 privind aprobarea calendarului acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024.

De asemenea, cadrul legal al desfăşurării alegerilor locale se referă şi la OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, republicată, Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, republicată, OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, şi OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată.

În acelaşi timp, sunt aplicabile acte normative secundare referitoare la hotărâri ale Autorităţii Electorale Permanente şi Biroului Electoral Central emise în 2024 cu privire la desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale.

Conform articolului 1 din Legea 115/2015, actualizată, consiliile locale şi consiliile judeţene, primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Consiliile locale şi consiliile judeţene se aleg pe circumscripţii electorale, în baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale. Primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi primarul general al municipiului Bucureşti, precum şi preşedinţii consiliilor judeţene se aleg pe circumscripţii electorale, prin scrutin uninominal. Viceprimarii, precum şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene se aleg prin vot indirect de către consiliile locale, respectiv consiliile judeţene.

Primarii se aleg prin scrutin uninominal, într-un singur tur, prevedere introdusă, în premieră după 1989, la alegerile locale din 2012. Alegerea într-un singur tur presupune că obţine mandatul de primar acel candidat care întruneşte în primul tur o majoritate simplă, respectiv cele mai multe voturi dintre toţi competitorii electorali. În caz de balotaj, se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar candidaţii care se află în această situaţie.

Până în 2012, primarii erau aleşi direct, pe sistem uninominal în două tururi. Astfel, aceştia erau declaraţi aleşi în urma primului tur de scrutin, doar dacă întruneau majoritatea absolută a voturilor (50%+1 dintre cei înscrişi în circumscripţia locală respectivă). Dacă niciunul dintre candidaţi nu obţinea această majoritate, se organiza un al doilea tur de scrutin, la care participau primii doi clasaţi. În urma celui de-al doilea tur de scrutin era declarat primar candidatul care obţinea cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

Pragul electoral este de 5% din numărul total al voturilor valabil exprimate în circumscripţia respectivă. În cazul alianţelor politice sau alianţelor electorale, la pragul de 5% se adaugă 2% pentru al doilea membru al alianţei. Pentru alianţele cu cel puţin trei membri, pragul electoral este de 8%.

În urma alegerilor locale din 2020 se va putea aplica şi o prevedere din Ordonanţa de Urgenţă nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ, prin care, la articolul 148, se menţionează: comunele, oraşele şi municipiile au câte un primar şi câte un viceprimar, iar municipiile reşedinţă de judeţ au câte un primar şi câte doi viceprimari (până în prezent era un singur viceprimar), aleşi în condiţiile legii, notează site-ul http://legislatie.just.ro.

În cadrul alegerilor locale se poate vota unde este arondat alegătorul conform domiciliului sau reşedinţei. Nu se poate vota în străinătate, explică site-ul https://expertforum.ro. La alegerile locale există liste speciale complementare, pe care sunt incluşi cetăţenii UE cu reşedinţă în România, care pot vota pentru autorităţile locale. Pentru a putea vota la adresa de reşedinţă, alegătorul trebuie să obţină dovada reşedinţei cu cel puţin 60 de zile înaintea datei alegerilor (10 aprilie). Apoi se poate înscrie şi în Registrul Electoral cu adresa de reşedinţă cu cel târziu 45 de zile înainte de data alegerilor, pentru a vota pe liste permanente unde are reşedinţa. Dacă nu se înscrie în registru, poate vota fie la domiciliu, fie la reşedinţă.

Pentru alegerile locale se aplică reguli noi privind exercitarea dreptului de vot de către alegătorii care au reşedinţă (adică o adresă înregistrată, diferită faţă de cea de domiciliu). De asemenea, s-a impus o limită de 10 persoane cu privire la numărul de persoane care pot obţine domiciliu sau reşedinţă la o singură adresă, dacă nu sunt membri ai familiei.

Alegătorii cu domiciliul în străinătate pot vota doar în ţară şi doar dacă şi-au stabilit reşedinţa în ţară înainte de 10 aprilie 2024. Altfel, nu pot vota la alegerile locale. În străinătate nu se votează la alegerile locale. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Roxana Losneanu, editor online: Alexandru Cojocaru)