La 31 mai 2024 este marcată Ziua Geniştilor Militari. Această dată a fost aleasă pentru a face trimitere la momentul din anul 1859, atunci când domnitorul Alexandru Ioan Cuza a aprobat Raportul nr. 1902 înaintat de Guvernul Moldovei prin care se propunea cererea de aprobare a construirii şi întreţinerii unui batalion de geniu destinat înaintării lucrărilor publice, conform http://www.mapn.ro. Aceasta este data la care s-a înfiinţat prima unitate de luptă de geniu din armata română, respectiv Batalionul 1 Geniu.

În anul 1860, s-a înfiinţat al doilea batalion de geniu, în Ţara Românească. Ambele structuri urmau să constituie primul regiment de geniu. Aceste prime unităţi de geniu aveau un efectiv de câte 1.000 de oameni, împărţiţi în patru companii. Comandant a fost numit căpitanul Panait Donici, unul dintre organizatorii trupelor de geniu din ţara noastră, potrivit volumului "Calendarul Tradiţiilor Militare" (2010).

Pe fondul problemelor financiare cu care s-au confruntat, forţele au fost unificate într-un singur batalion în 1871. Organizarea batalionului de geniu, înaintea Războiului de Independenţă, reunea un stat major, un pluton independent, o şcoală a trupei geniului şi cinci companii (patru de săpători minari şi una de pontonieri). Trupele de geniu au contribuit la realizarea de lucrări la unităţi militare, la construirea de cazărmi, spitale, ateliere, depozite, remize, tabere pentru instrucţia întrunită a trupelor, pentru ca în anii Războiului de Independenţă (1877-1878), să realizeze misiuni specifice - lucrări de fortificaţii pe malul Dunării, întinderea podului de vase peste Dunăre, la Siliştioara-Măgura (14-31 august 1877), organizarea şi executarea lucrărilor de fortificaţii în zona Plevnei şi asigurarea comunicaţiilor pentru nevoile trupelor româneşti şi ruseşti din zonă, contribuind la obţinerea victoriei de la Plevna împotriva Imperiului Otoman.

Această armă a armatei române a cunoscut schimbări ce vizau perfecţionarea şi înzestrarea sa. La debutul Primului Război Mondial, trupele de geniu erau formate dintr-un regiment de pontonieri, un regiment de căi ferate, cinci batalioane de pionieri şi un batalion de specialităţi cu o companie aerostaţii. În această perioadă a fost construit podul de pontoane în cadrul manevrei de la Flămânda (18-22 septembrie 1916), minarea regiunii fortificate Focşani-Nămoloasa-Galaţi şi podul de la Cernavodă, pentru a nu permite inamicului folosirea acestora în timpul manevrelor, dar şi lucrările importante din zonele bătăliilor de la Mărăşti şi Oituz din vara anului 1917.

În memoria eroilor genişti militari, a fost ridicat, în Bucureşti, monumentul "Leul", pe soclul căruia este aşezată inscripţia: "Spuneţi generaţiilor viitoare că noi am făcut suprema jertfă pe câmpurile de bătaie pentru întregirea neamului" - "Eroilor din arma geniului 1916-1919".

Contribuţia acestei arme s-a oglindit în realizarea unor importante obiective economice, asemenea platformelor industriale, modernizărilor portuare, irigaţiilor, Transfăgărăşanului şi Canalului Dunăre-Marea Neagră, dar şi la nivelul dezvoltării sau întreţinerii reţelei de drumuri şi de căi ferate naţionale. În perioada interbelică, începând cu 1936, şi-au adus aportul la sistemul de fortificaţii de la graniţa de vest a României.

Începând cu 8 martie 1996, România a participat la misiunea IFOR/NATO din Bosnia şi Herţegovina, cu un batalion de geniu (Batalionul 96 Geniu), cu un efectiv de 200 de militari, misiunea de bază a acestuia constând în asigurarea libertăţii de mişcare a forţei militare internaţionale în teatrul de operaţii, în conformitate cu Hotărârile Parlamentului nr. 23 şi 43/1995 şi cu Hotărârea de Guvern nr. 63 din 7 februarie 1996, conform mae.ro. În cadrul acestei dislocări, geniştii români au îndeplinit 124 de misiuni diverse pe întreg teritoriul Bosniei-Herţegovina, într-o zonă ce acoperea peste 350 km de la Nord la Sud şi peste 300 Km de la Est la Vest, în Republica Srpska şi în Federaţia Croato-Musulmană. Iar, din august 2003 până în 2007, a fost dislocat un detaşament de geniu în teatrul de operaţii din Irak, ofiţeri şi subofiţeri de geniu au îndeplinit funcţii în diferite comandamente ale NATO, fie în cadrul unora permanente, fie în cadrul celor dislocate în teatrele de operaţii din Afganistan. Având în vedere creşterea ameninţărilor specifice din teatrele de operaţii, a fost înfiinţată o nouă specialitate a armei geniu, EOD - "Explosive Ordonance Disposal", care a cunoscut, în ultimii ani, o dezvoltare impresionantă. Structurile de geniu ale armatei române au participat în misiuni internaţionale sub comandă americană sau sub coordonarea NATO.

Arma geniu îndeplineşte un rol semnificativ în corpul fiecărei armate moderne, fiind valorificată în mod special pe fondul dinamicii mediului de securitate internaţional. Este implicată permanent în aplicaţii comune ale statelor NATO. Şi-a întărit aportul la nivelul întregului ansamblu de forţe armate ale României, cu prilejul exerciţiilor bilaterale cu state partenere sau multilaterale, dar şi sub egida aplicaţiilor NATO. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)