Iunie, prima lună a verii, bogată în mirosul florilor de tei şi scăldată în roşul macilor ne aduce şi cele mai aşteptate fructe ale sezonului - caise, căpşune, zmeură, mure, vişine - şi, nu în ultimul rând, cireşe datorită cărora această lună a primit, în tradiţia populară, denumirea de "Cireşar" sau "Cireşel".

Denumirea acesteia derivă din latinescul "junius", dar se mai presupune că s-ar putea trage din "juniores", care înseamnă "tineret", această lună fiind menită să sărbătorească populaţia tânără, în epoca romană. Poetul Ovidiu a dat şi explicaţia - zeiţa Iuno (Iunona sau Junona) a revendicat această lună. Iuno era soţia lui Jupiter, iar romanii o considerau zeiţa protectoare a femeilor. Denumirile şi simbolurile lunilor s-au schimbat în timp, unele chiar la cererea Bisericii.

Iunie este a şasea lună a anului în calendarul gregorian şi iulian, are 30 de zile, cu ziua de 15 ore şi noaptea de 9 ore.


Fazele Lunii
Soarele: la începutul lunii, răsare la ora 5 h 35 m şi apune la ora 20 h 53 m, iar la sfârşitul lunii, răsare la ora 5 h 34 m şi apune la ora 21 h 04 m.

La 20 iunie, ora 23 h 51 m, are loc Solstiţiul de vară, moment în care longitudinea astronomică a Soarelui este de 90 grade, acesta aflându-se la 23°27' distanţa unghiulară nord faţă de ecuatorul ceresc, el descriind mişcarea diurnă pe un cerc paralel cu ecuatorul, numit tropicul racului, potrivit www.astro-urseanu.ro. Evenimentul astronomic marchează începutul verii astronomice, la această dată fiind cea mai lungă zi (parte a zilei luminată de soare) şi cea mai scurtă noapte ale anului. În emisfera sudică, solstiţiul este plasat temporal în jurul datei de 21 decembrie, marcând începutul iernii.

Pe 21 iunie începe zodia Racului, care se încheie pe 21 iulie.

Luna - reprezintă perioada de timp cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 zile şi jumătate. În această mişcare, se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar.

Fazele Lunii: 6 iunie - Lună Nouă la 15 h 38 m (Luna începe să crească); 14 iunie - Luna la Primul Pătrar la 08 h 18 m; 22 iunie - Lună Plină la 04 h 08 m (Luna începe să descrească); 29 iunie - Luna la Ultimul Pătrar la 00 h 53 m, conform site-ului www.astro-urseanu.ro.

Pe 29 iunie 2024 se încheie tranzitul prin Fecioară a lui Lilith (Luna Neagră), care a început pe 3 octombrie 2023. Ultima dată, Luna Neagră a fost în Fecioară, din noiembrie 2014 până în august 2015, potrivit www.thedarkpixieastrology.com.


Tradiţii şi obiceiuri populare
Potrivit prezicerilor populare, dacă fulgeră şi tună în iunie, vara va fi ploioasă şi recoltele de grâu vor fi bogate, iar dacă plouă mult, se strică via şi strugurii. Dacă sunt omizi, va fi recoltă bună la grâu şi la struguri.

În această lună, se seamănă ridichile de toamnă, guliile şi conopida de iarnă, se sapă viile a doua oară.

În războiul dintre forţele naturii, omul, pentru a le îmbuna, le-a preamărit, dedicându-le sărbători şi obiceiuri (Timoftei, Vartolomeu, Onofrei, Elisei, Sânpetru). În acest an, Moşii de Vară au loc în ziua de sâmbătă, 22 iunie, cu o zi înainte de sărbătoarea Rusaliilor. Târgurile Drăgaicei şi Sânzienelor, organizate în a doua jumătate a lunii iunie, păstrează amintirea unei divinităţi preistorice a agriculturii, celebrată la solstiţiul de vară, potrivit etnologului Ion Ghinoiu, în volumul ''Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român'' (2000).

Atotputernicia soarelui de la solstiţiu se celebrează, la români, prin focurile de Sânziene, aprinse pe locul cel mai ridicat. Încinşi cu brâuri de pelin, oamenii se rotesc în jurul focului, apoi aruncă aceste brâuri ca să ardă odată cu toate posibilele necazuri care ar fi să vină.

Din cele mai vechi timpuri, solstiţiul de vară a constituit un mare prilej de bucurie şi sărbătoare, fiind legat de momentul strângerii recoltei. La început, serbarea coincidea cu data solstiţiului, adică 21 iunie. Mai târziu, ceremonialul fiind considerat de către biserică drept păgân, a fost mutat pe 24 iunie - ziua dedicată Sfântului Ioan Botezătorul.

În timp, Noaptea de Sânziene - cum este denumită în folclorul românesc - a devenit o serbare populară, cu caracter tradiţional, ce se desfăşoară diferit în funcţie de ţara respectivă şi chiar de regiunea respectivă. Pentru ţărani, această zi este foarte importantă pentru prognoza vremii. În credinţa populară se crede că dacă plouă de Sf. Ioan Botezătorul (Sânziene) sau după, este de rău augur deoarece următoarele 40 de zile va ploua neîncetat, deci recolta de grâu, alune de pădure şi salată va fi distrusă. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)