La 15 mai 2024 este aniversată Ziua Poliţiei Militare. În 1990, a fost emis Ordinul ministrului Apărării Naţionale, prin care s-au înfiinţat unităţile şi subunităţile de poliţie militară din Armata României.

Poliţia militară este o structură specializată a Statului Major General care desfăşoară activităţi privind disciplina militară, controlul traficului rutier, serviciul interior, protecţia demnitarilor militari, precum şi atribuţii de elaborare a actelor normative specifice acestei structuri, coordonând activităţile din Armata României pentru îndeplinirea misiunilor specifice pe timp de pace, în situaţii de criză sau de război, potrivit volumului ''Calendarul Tradiţiilor Militare'' (2010).

Sarcina sa principală este controlul, menţinerea şi restabilirea disciplinei militare, care se realizează prin asigurarea disciplinei militare în garnizoane, prin patrulare, controale filtru, razii şi acţiuni de supraveghere a zonelor aglomerate şi des frecventate de militari. În plus, printre misiunile principale ale poliţiei militare se numără şi asigurarea ordinii şi disciplinei militare în timpul unor activităţi şi ceremonii la care participă efective militare, paza şi apărarea unor obiective militare sau de interes militar, a unor transporturi militare speciale, acţiuni de prindere sau de reţinere a dezertorilor, evadaţilor sau infractorilor militari şi investigarea şi rezolvarea incidentelor ce au loc între militari sau între aceştia şi civili. În vederea îndeplinirii acestor obiective, unităţile de poliţie militară pot acţiona în vederea îndrumării şi controlului traficului rutier, prin supravegherea circulaţiei autovehiculelor militare, şi pot executa acţiuni de apărare şi de protecţie antiteroristă a obiectivelor sau demnitarilor militari în timpul vizitelor oficiale sau altor activităţi cu caracter militar.

Istoricul Poliţiei Militare este strâns legat de istoricul Jandarmeriei Române, unde îşi are originile, primele atestări ale activităţii de ''poliţie a trupei'' regăsindu-se în documentele de înfiinţare a ''Gendarmeriei'' din 3 aprilie 1850, emise de domnitorul Grigore Alexandru Ghica, potrivit www.forter.ro. Termenul de Poliţie Militară datează din 1893, când legiuitorul Lascăr Catargiu a promulgat ''Legea asupra Gendarmeriei rurale'', cu aprobarea Regelui Carol I. Ulterior, au fost promulgate noi legi în anii 1908, 1911 şi 1913. Odată cu demobilizarea armatei, care a început la 1 iulie 1918, formaţiunile de poliţie militară au organizat: ''punctele de trecere peste demobilizaţi, posturi, patrule şi detaşamente pentru supravegherea acestora, ca demobilizarea să se desfăşoare în linişte'', contribuind, de asemenea, şi la cea de-a doua mobilizare a armatei române, în octombrie 1918, concomitent cu organizarea noilor servicii pretorale şi a măsurilor pentru menţinerea ordinii şi liniştii în ţară. După intrarea României în Al Doilea Război Mondial, la 22 iunie 1941, trupele de poliţie militară au desfăşurat misiuni de combatere a acţiunilor teroriste; de pază a unor obiective economice importante; de întărire a măsurilor de ordine internă etc. Această structură şi-a adus o contribuţie semnificativă şi în cea de-a doua etapă a participării României la cel de-Al Doilea Război Mondial. La încheierea conflictului mondial, formaţiunile specializate de poliţie militară au fost desfiinţate.

În anul 1947 a fost necesară înfiinţarea unei structuri care să gestioneze menţinerea şi controlul disciplinei militare, dar şi acţiuni de îndrumare a circulaţiei autovehiculelor militare. În acest sens, au fost înfiinţate: Ordine şi Disciplină, Controlul şi Îndrumarea Circulaţiei, Cercetarea Penală Specială, Închisoarea Militară, etc.

În 1990, a fost înfiinţată o structură unică, în conformitate cu tendinţele de modernizare a armatelor şi cu pregătirea structurii de integrare în NATO. După înfiinţare, efective de poliţie militară au desfăşurat acţiuni de menţinere a ordinii publice (1990-1991), şi au fost implicate într-o serie de activităţi ale MApN, precum: vizite oficiale, escortări sau căutări ale dezertorilor, acţiuni de menţinere a păcii, alături de state membre NATO, în teatre diferite din Angola, Albania şi Somalia, Kosovo, Bosnia şi Afganistan. AGERPRES/(Documentare-Liviu Tatu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)