La 15 mai 2024 este marcată Ziua naţională a pictorului Nicolae Grigorescu.

Eforturile pentru marcarea acestei zile, conjugate iniţial sub denumirea Proiect de Lege privind declararea zilei de 15 mai ca "Ziua picturii naţionale", au aparţinut deputaţilor PSD Marcel Ciolacu şi Alfred Simonis pentru aniversarea la nivel naţional a picturii româneşti în data dedicată zilei de naştere a unuia dintre cei mai reprezentativi pictori români, Nicolae Grigorescu. Proiectul legislativ a fost adoptat de Senat la 17 mai 2021, iar de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, la 9 noiembrie 2021, cu 189 de voturi favorabile, 53 împotrivă şi 4 abţineri.

În textul proiectului de lege adoptat se menţionează: "Se declară ziua de 15 mai ca Ziua naţională a pictorului Nicolae Grigorescu. Muzeele şi colecţiile publice, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile publice subordonate acestora pot organiza sau sprijini logistic şi material manifestări cultural - artistice dedicate zilei naţionale prevăzută la art. 1, expoziţii în ţară şi străinătate, comunicări ştiinţifice, editarea şi publicarea de carte de specialitate dedicată artei naţionale, producerea şi difuzarea de filme dedicate artei naţionale, în limita alocaţiilor bugetare aprobate", conform www.cdep.ro.

La data de 9 decembrie 2021, preşedintele României Klaus Iohannis a promulgat Legea 289 pentru declararea zilei de 15 mai ca Ziua naţională a pictorului Nicolae Grigorescu. Textul de lege a fost publicat în Monitorul oficial nr. 1169 din 9 decembrie 2021, potrivit http://www.monitoruljuridic.ro/.

Pictorul Nicolae Grigorescu s-a născut la 15 mai 1838, în localitatea Pitaru, judeţul Dâmboviţa, şi a fost unul dintre întemeietorii picturii române moderne. A studiat în calitate de ucenic (1848-1850) în atelierul pictorului ceh Anton Chladek. A participat cu lucrări la "Expoziţia Universală" de la Paris (1867). A călătorit pentru studii şi cunoaşterea domeniului în Italia, Grecia şi la Viena, între anii 1873-1874. În timpul luptelor pentru războiul de independenţă a fost pictor de front, ''Atacul de la Smârdan'' fiind una dintre cele mai apreciate reprezentări ale conflictului dedicat războiului de independenţă. A lucrat mai mult în Franţa în perioada 1879-1890. Între 1891-1904 a deschis mai multe expoziţii personale la Atheneul Român. Din anul 1889 a fost membru de onoare al Academiei Române, potrivit volumului "Mic Dicţionar Enciclopedic" (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005) şi portalului www.istorie-pe-scurt.ro. S-a stins din viaţă la 21 iulie 1907, la Câmpina, judeţul Prahova. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Ruxandra Bratu, editor onlineŞ Andreea Preda)

Sursa foto: historia.ro