Ortodoxe
Sfânta şi Marea Vineri (Zi aliturgică. Denia Prohodului Domnului); Sf. Cuv. Irodion de la Lainici (Slujba lui se va săvârşi marţi, a treia zi de Paşti)

Greco-catolice
Sfânta şi Marea Vineri (Pătimirea şi moartea Domnului). Sf. m. Timotei şi Maura. Orele Împărăteşti; Prohodul Domnului. Zi aliturgică

Romano-catolice
SS. Filip şi Iacob, ap.


În Vinerea Mare, dimineaţa se citesc ceasurile împărăteşti, iar la Vecernie se scoate în mijlocul bisericii Sfântul Aer (Sfântul Epitaf), ce are pictat pe el punerea Domnului în mormânt. În seara din Sfânta şi Marea Vineri se cântă slujba Prohodului Domnului, apoi se înconjoară biserica cu Sfântul Epitaf cu lumânări aprinse în mâini, petrecând pe Domnul de pe Golgota la Mormântul dătător de viaţă.

* Cuviosul Irodion s-a născut în Bucureşti, în anul 1821. A intrat din tinereţe în obştea monahală de la Mănăstirea Cernica. La Cernica a fost tuns în monahism în anul 1846, cu numele de Irodion, de către stareţul mănăstirii, Sfântul Calinic.

După alegerea Sfântului Ierarh Calinic în scaunul episcopal al Râmnicului (1850), în jurul anilor 1851-1852, a fost adus şi Cuviosul Irodion la Schitul Lainici, de pe Valea Jiului.

Sfântul Calinic 1-a hirotonit diacon şi ieromonah în 1853, iar la 15 iunie 1854, 1-a numit egumen al acestui schit, dându-i rangul de arhimandrit şi făcându-l duhovnic al său.

În pofida eforturilor pe care le-a făcut în calitate de stareţ, viaţa monahală din schitul Lainici a fost marcată, între anii 1854-1873, de o instabilitate la conducerea schitului, pe fondul aplicării reformei lui Alexandru Ioan Cuza privind secularizarea averilor mănăstireşti.

Cuviosul Irodion a fost nevoit în aceste condiţii să se retragă şi iar să revină în stăreţie, de patru ori. Cu toate acestea, a reuşit să sporească numărul monahilor din Schitul Lainici la peste 30 şi să finalizeze lucrările de construire a unei noi biserici în Schitul Locurele, sfinţită în 1860.

În anul 1863, Sfântul Calinic, episcopul Râmnicului, l-a chemat la Craiova, încredinţându-i postul de eclesiarh al Catedralei, responsabilitate pe care Cuviosul Irodion a îndeplinit-o timp de doi ani.

În 1873, a fost rechemat pentru a cincea oară în fruntea obştii monahale de la Lainici.

Sfântul Cuvios Irodion a trecut la cele veşnice în ziua de 3 mai 1900, fiind înmormântat, după propria dorinţă, lângă Altarul bisericii.

A fost canonizat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în şedinţa din 29 octombrie 2010. Începând cu data de 10 aprilie 2009, sfintele sale moaşte se află, spre cinstire şi închinare, în biserica mare a Mănăstirii Lainici. (surse: "Predici la praznice împărăteşti şi la sfinţii de peste an", Arhimandrit Cleopa Ilie, Ed. Episcopiei Romanului, 1996; "Monahismul Ortodox Românesc", vol. II, Ed. Basilica, 2016) AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Cristian Anghelache)