În România, aproape toţi tinerii de 16-29 ani considerau că au stare bună de sănătate (98% - cel mai mare procent din UE) în 2022, potrivit datelor Eurostat. Din rândul populaţiei inactive în vârstă de 15-74 ani (6,235 milioane de persoane), 202.400 persoane se încadrau în forţa de muncă potenţială adiţională în 2023, conform statisticilor INS. Sondajele Eurobarometru publicate în luna aprilie dezvăluie interesul puternic al cetăţenilor pentru viitoarele alegeri europene (6-9 iunie 2024) şi conştientizarea importanţei acestora în contextul geopolitic actual şi că 88% dintre cetăţenii europeni consideră că o ''Europă socială'' este importantă la nivel personal.

Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în 2023, în România, 202.400 persoane inactive doreau să lucreze, dar fie nu căutau de lucru, fie nu erau disponibile să înceapă lucrul, reprezentând forţa de muncă potenţială adiţională, în scădere cu 0,4% faţă de anul anterior.

În 2023, numărul şomerilor, conform definiţiei internaţionale BIM, a fost de 455.600 persoane.

Din rândul populaţiei inactive în vârstă de 15-74 ani (6.235.400 persoane), 202.400 persoane se încadrau în forţa de muncă potenţială adiţională. Dintre acestea: 195.300 persoane erau disponibile să înceapă lucrul, dar nu căutau un loc de muncă. În anul 2023, raportul procentual dintre această categorie de persoane şi populaţia activă a fost de 2,4%. 7.100 persoane căutau un loc de muncă, dar nu erau disponibile să înceapă lucrul, mai arată https://insse.ro/.

Ponderea persoanelor subocupate (persoane ocupate care lucrează cu program parţial, care doresc şi sunt disponibile să lucreze mai multe ore decât în prezent) în totalul populaţiei active a fost, în anul 2023, de 1,2%, cu 0,1 puncte procentuale mai scăzută decât în anul precedent

Rata şomajului este cel mai vizibil indicator rezultat din Ancheta forţei de muncă în gospodării, utilizat pentru a caracteriza o multitudine de aspecte economice şi sociale. Alături de acesta, pentru a oferi o imagine completă a situaţiei şi evoluţiei pieţei muncii, INS publică, cu periodicitate anuală, un set de trei indicatori, reprezentând categorii de populaţie ocupată sau inactivă având unele similitudini cu populaţia în şomaj şi grade diferite de ataşament faţă de piaţa muncii (comparativ cu situaţia standard a categoriei din care fac parte) şi anume: persoane subocupate; persoane inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul; persoane inactive care nu caută un loc de muncă, dar sunt disponibile să înceapă lucrul. Ultimii doi indicatori ("persoane inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul" şi "persoane inactive care nu caută un loc de muncă, dar sunt disponibile să înceapă lucrul") alcătuiesc împreună "forţa de muncă potenţială adiţională". Setul de trei indicatori constituie "arii" de diferenţiere şi întrepătrundere între populaţia ocupată şi cea în şomaj, pe de o parte, şi între şomeri şi populaţia inactivă, pe de altă parte, explică INS în comunicatul publicat la 26 aprilie 2024.


***

Potrivit rezultatelor sondajului Eurobarometru ''Social Europe'', publicate în luna aprilie, 88% dintre cetăţenii europeni consideră că o ''Europă socială'' este importantă pentru ei personal. În plus, 60% dintre respondenţi cunosc cel puţin o iniţiativă cheie recentă a UE pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă. Acestea includ Directiva pentru asigurarea salariilor minime adecvate, Directiva privind echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată care sprijină părinţii care lucrează şi îngrijitorii, sau cei 142,7 miliarde euro din contribuţiile UE şi naţionale investiţi în cadrul Fondului Social European Plus pentru a îmbunătăţi competenţele şi a combate excluziunea socială, arată europa.eu/eurobarometer/.

Respondenţii consideră nivelul de trai (45%), condiţiile de muncă echitabile (44%) şi accesul la îngrijiri medicale de calitate (44%) ca elemente cheie pentru dezvoltarea socială şi economică a UE.

Întrebaţi în ce domenii UE ar trebui să ia măsuri concrete pentru a pregăti viitorul Europei, respondenţii susţin iniţiativele de îmbunătăţire a asistenţei medicale (38%), a salariilor (34%) şi a veniturilor şi pensiilor pentru bătrâneţe (30%).

La nivel naţional, aproape jumătate dintre respondenţi (48%) consideră că abordarea costului ridicat al vieţii ar trebui să fie o prioritate principală în ţara lor, urmată de salariile mici (35%), potrivit https://europa.eu/eurobarometer.


***

Sondajul Eurobarometru de primăvară ''EP Spring 2024'' - ''Foloseşte-ţi votul - Numărătoarea inversă până la alegerile europene'', dezvăluie interesul puternic al cetăţenilor pentru viitoarele alegeri europene (6-9 iunie 2024) şi conştientizarea importanţei acestora în contextul geopolitic actual. Sondajul pune în lumină comportamentul de vot al europenilor, atitudinile acestora faţă de subiectele campaniei, precum şi preferinţele pentru valorile prioritare pentru următorul mandat al Parlamentului European. Se concentrează, de asemenea, pe percepţia cetăţenilor despre PE şi UE, asupra perspectivei lor asupra vieţii în UE, precum şi asupra opiniilor lor despre UE în contextul global actual.

Interesul pentru alegeri, conştientizarea asupra datei scrutinului, precum şi probabilitatea de a vota sunt toate în creştere de la ultimul sondaj din toamna anului 2023, când au fost măsurate ultima dată. Creşterile sunt şi mai izbitoare în comparaţie cu sondajul de primăvară din 2019 (cu trei luni înainte de alegerile europene anterioare). De asemenea, constatările sugerează că cetăţenii UE sunt foarte conştienţi de importanţa alegerilor în contextul geopolitic actual, mai mult de opt din zece (81%) fiind de acord că votul este şi mai important.

Cetăţenii europeni ar dori să vadă lupta împotriva sărăciei şi excluziunii sociale (33%), precum şi sprijinirea sănătăţii publice (32%) ca principalele probleme aflate în discuţie în timpul campaniei electorale. Sprijinul acordat economiei şi crearea de noi locuri de muncă, precum şi apărarea şi securitatea UE sunt ambele pe locul trei (cu 31%). Importanţa pe care cetăţenii o acordă apărării şi securităţii UE a crescut pe parcursul legislaturii, în special în lumina războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Rezultatele sondajului pentru eşantionul din România arată ca prioritare aceleaşi probleme: sprijinul acordat economiei şi crearea de noi locuri de muncă (42%), sprijinirea sănătăţii publice (37%), lupta împotriva sărăciei şi excluziunii sociale (33%), apărarea şi securitatea UE (28%).

Privind spre viitor, apărarea şi securitatea sunt selectate drept priorităţi principale în consolidarea poziţiei UE la nivel global de către cetăţeni (37% în UE şi 33% în România), urmate de problemele energetice şi securitatea alimentară/agricultura (ambele cu 30% în UE). În România, respondenţii au selectat ca prioritate, după apărare şi securitate, siguranţa alimentară şi agricultura (31%), competitivitate, economie şi industrie (29%) şi problemele energetice (28%).

În timp ce patru din zece cetăţeni spun că rolul UE a devenit mai important în ultimii ani, 35% cred că a rămas acelaşi şi 22% că s-a diminuat. În rândul respondenţilor din România, 35% consideră că rolul UE a devenit mai important în ultimii ani, 35% că a rămas acelaşi şi 27% că s-a diminuat.

Aproape trei sferturi dintre cetăţenii UE (73%) şi 65% dintre români spun că acţiunile UE au un impact asupra vieţii lor de zi cu zi. În plus, marea majoritate a europenilor sunt de acord că ţara lor, în general, beneficiază de apartenenţa la UE (71%), în timp ce în România ponderea este de 65%. Aceste rezultate sunt stabile în comparaţie cu toamna anului 2023 şi arată niveluri ridicate în întreaga Uniune Europeană, indică https://europa.eu/eurobarometer.

***

Potrivit datelor Eurostat, publicate la 4 aprilie 2024, estimările naţionale arată că, la datele alegerilor, cel mai mare număr de alegători eligibili este aşteptat în Germania (64,9 milioane persoane), Franţa (49,7 milioane) şi Italia (47 milioane). Cele mai scăzute cifre sunt aşteptate în Malta (0,4 milioane), Luxemburg (0,5 milioane) şi Cipru (0,7 milioane).

În ceea ce priveşte alegătorii ce votează pentru prima dată (persoane care au atins vârsta de vot de la ultimele alegeri europene din 2019), cele mai mari cifre sunt aşteptate în Germania (5,1 milioane de persoane), Franţa (4 milioane) şi Italia (2,8 milioane). Cele mai scăzute cifre sunt în Malta (20.000 de persoane), Cipru (37.000) şi Estonia (70.000). Cele mai mari ponderi de alegători ce votează pentru prima dată sunt estimate în Belgia, Franţa şi Germania, cu 9,7%, 8,0% şi, respectiv, 7,9% din toţi alegătorii eligibili.

În România, estimările indică 18,9 milioane de alegători eligibili şi 1 milion de alegători ce votează pentru prima dată, potrivit https://ec.europa.eu/eurostat.

Eurostat a solicitat institutelor naţionale de statistică din statele membre ale UE o colectare de date dedicată cu privire la numărul de persoane eligibile pentru vot.

***

În UE, 90,1% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 şi 29 de ani s-au perceput ca fiind în stare bună sau foarte bună de sănătate în 2022, potrivit datelor publicate de Eurostat la 17 aprilie 2024.

Ţările UE cu cele mai mari ponderi de tineri care consideră a fi în stare bună sau foarte bună de sănătate au fost România (98%), Grecia (97,4%) şi Bulgaria (97,1%). Cele mai mici ponderi s-au înregistrat în Danemarca (71,1%), Suedia (75,3%) şi Finlanda (82,3%).

În 2022, ponderea femeilor tinere cu vârsta cuprinsă între 16 şi 29 de ani care aveau dizabilităţi moderate (limitarea activităţii) a fost de 8,5%, cu 2 puncte procentuale mai mare decât bărbaţii (6,5%). În ceea ce priveşte un handicap grav, prevalenţa atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei a fost de 2% în 2022, potrivit https://ec.europa.eu/. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Ady Ivaşcu)