Mănăstirea "Sfinţii Trei Ierarhi", monument inconfundabil, veche vatră a culturii şi spiritualităţii din Moldova şi nu numai, este situată în centrul tradiţional al Iaşiului, pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt - fosta Uliţă Domnească - pe partea dreapta venind dinspre Catedrala Mitropolitană, foarte aproape de Palatul Culturii. (sursa: http://www.manastireasftreiierarhi.ro/)

Biserica "Trisfetitelor" a fost ridicată de către Vasile Lupu, domn al Moldovei (1634-1653), între anii 1637-1639, ca necropolă domnească, reflectând aspiraţia ctitorului spre lumea bizantină, combinând structuri şi forme tradiţionale cu materiale preţioase şi o decoraţie fastuoasă.

Ctitoria a fost sfinţită de mitropolitul Varlaam la data de 6 mai 1639, iar doi ani mai târziu aici au fost aşezate moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva.

Vasile Lupu a luat moaştele Sfinte Parascheva din Biserica "Sfântul Gheorghe" din Fanar pentru a le duce pe pământ românesc, la 13 iunie 1641. De atunci, moaştele au mai fost mutate doar o singură dată, pe 27 decembrie 1888, în nou zidita Catedrală Mitropolitană din Iaşi. (https://doxologia.ro/)

Ca urmare a condiţiilor politice şi religioase din secolele XIV-XVII, impuse de Poarta Otomană, Patriarhiile Ortodoxe din Orient se zbăteau în greutăţi apăsătoare morale şi materiale. Cu scopul de a le ajuta, Vasile Lupu a plătit la începutul domniei sale datoriile Patriarhiei din Ierusalim, iar în 1641 cele ale Patriarhiei din Constantinopol. În schimbul acestor ajutoare, patriarhul Partenie al Constantinopolului a luat hotărârea de a dărui voievodului Moldovei, în semn de mulţumire, moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva.

Încă de la înscăunarea sa din anul 1634, Vasile Lupu s-a considerat un urmaş al marilor basilei bizantini, pe care a încercat să îi şi urmeze. (https://doxologia.ro/)

Iar ctitorirea Mănăstirii "Sfinţii Trei Ierarhi" trebuie înţeleasă în contextul epocii, ca o emblemă a unui domnitor puternic, bogat şi ambiţios, dorită un model pentru toate bisericile ortodoxe. În plus, ea reprezintă şi un element strategic pentru sistemul defensiv al Moldovei, pentru că fiind supuşi ai Înaltei Porţi domnii moldoveni nu aveau voie să îşi mai clădească cetăţi de apărare. De aceea recurgeau la soluţia bisericilor fortificate. Mănăstirea "Trei Ierarhi" nu face excepţie şi va fi înconjurată de ziduri groase.

Mănăstirea "Sfinţii Trei Ierarhi" a găzduit lucrările Sinodului de Iaşi, unul dintre evenimentele de seamă din secolul al XVII-lea, care au început la 15 septembrie 1642 şi s-au ţinut în biserica şi în Sala Gotică a mănăstirii, sub conducerea voievodului Vasile Lupu.

Sinodul trebuia să discute, să corecteze şi să aprobe textul Mărturisirii de credinţă redactată de Petru Movilă, mitropolit al Kievului. Lucrarea a primit aprobarea Patriarhiei de Constantinopol la 11 martie 1643 şi a fost tipărită sub titlul de "Mărturisirea ortodoxă a credinţei catolice şi apostolice de răsărit".

Sinodul de la Iaşi a făcut pentru câteva zile din Mănăstirea "Trei Ierarhi" centrul întregii Ortodoxii, iar din domnitorul Vasile Lupu un urmaş al basileilor care patronau desfăşurarea Sinoadelor Ecumenice.

În cadrul acestei mănăstiri au funcţionat o tipografie şi un Colegiu, viitoarea Academie Domnească. (http://www.manastireasftreiierarhi.ro/)

În anul 1970, mănăstirea a fost închisă, slujbe fiind oficiate doar de sărbătoarea hramului şi în ziua de 24 ianuarie. Mănăstirea a fost redeschisă după 1989, la iniţiativa patriarhului Daniel, pe atunci mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.

Faima monumentului o constituie broderia de piatră a zidurilor exterioare, păstrată în formă originală, în cea mai mare parte. Treizeci de bandouri ornamentale evoluează succesiv pe întreg spaţiul exterior al zidurilor bisericii, de la temelie până sus la cornişa turlelor, rememorând şi prelucrând vechile crestături în lemn şi broderii naţionale, împrumutând însă elemente asiatice şi occidentale. O impunătoare torsadă constând în împletirea a trei elemente - simbol al Sfintei Treimi - desăvârşeşte complexul arhitectonic al bisericii.

Hramul este sărbătorit de Sfinţii Trei Ierarhi (Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur) la 30 ianuarie. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel; editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)