Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a adoptat, la 8 decembrie 2016, o rezoluţie prin care 26 aprilie a fost desemnată Ziua internaţională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl (fosta URSS, în prezent pe teritoriul Ucrainei), potrivit www.un.org/en/observances/chernobyl-remembrance-day.

Adunarea Generală a ONU a recunoscut, astfel, că "trei decenii după dezastrul de la Cernobîl, consecinţele serioase pe termen lung ale acestuia persistă încă, precum şi continuarea necesităţilor comunităţilor şi teritoriilor afectate" şi a invitat "toate statele membre, agenţiile relevante ale sistemului Organizaţiei Naţiunilor Unite şi alte organizaţii internaţionale, precum şi societatea civilă, să respecte această zi".

Site-ul ONU aminteşte că o explozie la Centrala Nucleară de la Cernobîl din 1986 a împrăştiat un nor radioactiv asupra unor mari părţi ale Uniunii Sovietice, în prezent teritorii ale Belarusului, Ucrainei şi Federaţiei Ruse, iar aproape 8,4 milioane de persoane din aceste ţări au fost expuse la radiaţii.

Imagine cu Centrala Nucleară de la Cernobil, din Ucraina, 22.06.2021

Foto: (c)  CRISTIAN LUPAŞCU / AGERPRES FOTO 

Guvernul sovietic a recunoscut nevoia de asistenţă internaţională abia în 1990, precizează www.un.org. În acelaşi an, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluţia 45/190, solicitând "o cooperare internaţională pentru a aborda problema şi atenuarea consecinţelor la centrala nucleară de la Cernobîl". A fost înfiinţat un grup de lucru inter-agenţii care să coordoneze cooperarea în privinţa dezastrului de la Cernobîl.

În 1991, ONU a creat Fondul de încredere (fiduciar) de la Cernobîl, aflat în prezent sub conducerea Oficiului pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA).

Din 1986, organizaţiile ONU şi majoritatea ONG-urilor au lansat peste 230 de proiecte de cercetare şi asistenţă diferite în domeniile sănătăţii, siguranţei nucleare, reabilitării, mediului, producţiei de alimente naturale şi informaţiilor.

În 2002, Organizaţia Naţiunilor Unite a anunţat o schimbare în strategia de la Cernobîl, cu un nou accent pe o abordare de dezvoltare pe termen lung, notează www.un.org/en/observances/chernobyl-remembrance-day. PNUD şi birourile sale regionale din cele trei ţări afectate au preluat conducerea în implementarea noii strategii. Pentru a oferi sprijin programelor internaţionale, naţionale şi publice destinate dezvoltării durabile a acestor teritorii, în 2009, ONU a lansat Reţeaua Internaţională de Cercetare şi Informare Cernobîl (ICRIN).

La 26 aprilie 1986, două explozii au zguduit reactorul cu numărul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl. În timpul incendiului, care a mistuit reactorul timp de zece zile, au fost răspândite în atmosferă cantităţi uriaşe de substanţe radioactive.

Orasul Pripyat, evacuat dupa catastrofa de la centrala nucleară de la Cernobil, din Ucraina. 

Foto: (c)  CRISTIAN LUPAŞCU / AGERPRES FOTO 

Centrala nucleară Cernobîl este situată la 18 km nord-est de oraşul Pripiat şi la 16 km de frontiera Ucrainei cu Belarus, respectiv la 110 km nord de capitala Kiev. În urmă cu 35 de ani, centrala lucra la capacitate maximă, adică cu toate cele patru reactoare, fiecare cu o capacitate de producţie de 1GW pe zi. Centrala acoperea la vremea respectivă 10% din necesarul de energie al fostei republici sovietice. Construcţia centralei a început în 1970, primul reactor fiind terminat în 1977. În 1986, alte două reactoare se aflau în faza de construcţie.

Potrivit unui studiu publicat la New York, în aprilie 2010, aproape un milion de oameni din mai multe părţi ale globului au murit din cauza contaminării radioactive produse după accidentul de la centrala nucleară din Cernobîl, din 1986.

Orasul Pripyat, evacuat dupa catastrofa de la centrala nucleară de la Cernobil, din Ucraina. 

Foto: (c)  CRISTIAN LUPAŞCU / AGERPRES FOTO  

Lucrarea, editată de Academia de ştiinţe de la New York şi lansată cu ocazia împlinirii a 24 de ani de la catastrofă, cu titlul "Chernobyl: Consequences of the Catastrophe for People and the Environment" ("Cernobîl: Consecinţe ale catastrofei asupra oamenilor şi mediului"), a fost scrisă de Aleksei Iablokov, de la Centrul pentru Politici de Mediu din Moscova şi respectiv Vasili Nesterenko şi Aleksei Nesterenko de la Institutul pentru protecţie împotriva radiaţiilor din Minsk (Belarus).

Conform acesteia, până în anul 2005, între 112.000 şi 125.000 de persoane din cele 830.000 care au participat la operaţiunile de decontaminare şi sigilare a reactorului nuclear de la Cernobîl, şi-au pierdut viaţa.

Centrala Nucleară de la Cernobil, din Ucraina, 22.06.2021. 

Foto: (c)  CRISTIAN LUPAŞCU / AGERPRES FOTO  

Numărul total al deceselor la scară globală, în perioada 1986-2004, provocate de accidentul de la Cernobîl, este de 985.000.

Foto: (c)  CRISTIAN LUPAŞCU / AGERPRES FOTO   

Cele mai afectate state, pe lângă cele din fosta URSS, au fost Norvegia, Suedia, Finlanda, Iugoslavia, Bulgaria, Austria, România, Grecia şi părţi extinse din Germania şi Marea Britanie, potrivit sursei citate. Aproximativ 550 de milioane de europeni şi între 150 şi 230 de milioane de oameni din emisfera nordică rusă şi nu numai au fost expuşi unui nivel ridicat de radioactivitate. Norul radioactiv rezultat a atins după 9 zile de la accident părţi din SUA şi Canada.

Foto: (c)  CRISTIAN LUPAŞCU / AGERPRES FOTO   

Celelalte trei reactoare au continuat să producă electricitate până în decembrie 2000. Cum "sarcofagul" de beton construit în grabă, în 1986, deasupra reactorului risca să se prăbuşească şi să lase descoperite 200 de tone de magmă cu un nivel de radioactivitate foarte ridicat, comunitatea internaţională s-a angajat să finanţeze construirea unei noi casete, mai sigure. Astfel, s-a construit o arcadă metalică, în greutate de 25 de tone şi măsurând 110 metri înălţime, pentru a fi amplasată deasupra sarcofagului fisurat. Suma totală a fost de 2,2 miliarde euro furnizată de peste 45 de ţări donatoare, prin fonduri gestionate de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

Sursa foto: bbc.com 

Întrucât agenţiile Naţiunilor Unite şi-au îndreptat atenţia de la asistenţa umanitară către prevenire, recuperare, remediere şi dezvoltarea capacităţii, a fost adoptată o abordare integrată a dezvoltării durabile pentru a răspunde nevoilor regiunilor şi comunităţilor afectate. Agenţiile, fondurile şi programele au continuat să lucreze strâns cu guvernele din Belarus, Federaţia Rusă şi Ucraina pentru a oferi asistenţă pentru dezvoltare comunităţilor afectate de la Cernobîl.

Această zi de comemorare capătă o importanţă majoră pe măsură ce evenimentele recente din regiune sunt în desfăşurare în urma operaţiunii militare a Federaţiei Ruse, precizează www.genevaenvironmentnetwork.org. Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la pericolele conflictului din zonă. La 26 aprilie 2022, directorul general al AIEA, Rafael Mariano Grossi, a condus o misiune de experţi la centrala nucleară de la Cernobîl pentru a ajuta la prevenirea pericolului unui accident nuclear în timpul conflictului actual din ţară. AIEA oferă actualizări zilnice cu privire la situaţia din Ucraina.

Războiul din Ucraina a dus şi la o reactivare a ceea ce s-a întâmplat la Cernobîl, arată https://greencross.ch, site-ul Crucii Roşii elveţiene. Ocuparea centralei nucleare de la Cernobîl din 24 februarie până în 31 martie 2022 de către armata rusă continuă să arate pericolele pentru oameni şi mediu pe care le reprezintă centrala nucleară, susţine sursa citată mai sus. Crucea Roşie din Elveţia consideră Ziua internaţională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl drept o oportunitate de a ne aminti de victimele şi de cei afectaţi de explozia de la Centrala Nucleară şi de războiul actual. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)

* Explicaţie foto din deschidere: Centrala Nucleară de la Cernobil, din Ucraina, 22.06.2021.