Ziua mondială a protecţiei animalelor de laborator, marcată anual la 24 aprilie, îşi propune creşterea gradului de conştientizare privind suferinţa animalelor de laborator, precum şi aducerea la cunoştinţa publicului şi a legislatorilor a problemei legate de testele efectuate pe animale, o problemă de etică, precum şi a alternativelor la acest gen de teste.

Ziua mondială a protecţiei animalelor de laborator a fost stabilită în 1979 de către Societatea Naţională Anti-Vivisecţie din Marea Britanie (National Anti-Vivisection Society - NAVS). Ziua de 24 aprilie reprezintă data naşterii Lordului Dowding (1882-1970), fost preşedinte al NAVS, renumit apărător al drepturilor animalelor şi militant împotriva vivisecţiei. Această zi internaţională de comemorare este recunoscută de Naţiunile Unite, şi în prezent este marcată anual de către cei care se opun vivisecţiei, de pe toate continentele, indică site-ul https://www.navs.org.uk/.

NAVS militează împotriva vivisecţiei (disecţie făcută pe un animal viu în vederea studierii unui fenomen fiziologic) şi promovează alte soluţii în vederea înlocuirii experimentelor pline de cruzime şi costisitoare, cu alte metode de cercetare moderne şi inovatoare. Încetarea utilizării primatelor non-umane în cercetare şi testare, încetarea utilizării câinilor în cercetare şi testare, încetarea disecţiilor la cursuri, alternativele de finanţare pentru a înlocui utilizarea animalelor de laborator sunt doar câteva dintre priorităţile NAVS, potrivit site-ului https://navs.org/.

Săptămâna care include Ziua mondială a protecţiei animalelor de laborator este cunoscută ca ''Săptămâna mondială a animalelor de laborator''. Aceasta poate fi promovată pe reţelele de socializare, iar de Ziua mondială a protecţiei animalelor de laborator putem păstra un minut de reculegere în memoria acestor animale.

Societatea Naţională Anti-Vivisecţie din Marea Britanie, fondată în 1875 de Frances Power Cobbe (1822-1904), este prima organizaţie din lume care a contestat utilizarea animalelor în cercetare şi continuă să conducă această campanie şi astăzi, conform https://www.navs.org.uk/. Frances Power Cobbe a publicat numeroase pliante şi articole care se opuneau experimentelor pe animale, reuşind să reunească numeroşi oameni de seamă ai acelor vremuri în susţinerea acestei cauze.

Societatea a fost înfiinţată la 2 decembrie 1875, în Victoria Street, Londra, sub numele de Victoria Street Society (Societatea din Victoria Street), iar după câţiva ani, la 6 octombrie 1897, şi-a schimbat numele în Societatea Naţională Anti-Vivisecţie (National Anti-Vivisection Society). Încă de la început, aceasta a cerut abolirea totală a vivisecţiei. La acea vreme existau aproximativ 300 de experimente pe animale în fiecare an. Opoziţia publică faţă de vivisecţie a determinat guvernul să numească o primă Comisie Regală pentru Vivisecţie, în iulie 1875. Aceasta a întocmit un raport, la 8 ianuarie 1876, recomandând adoptarea unei legislaţii speciale pentru controlul vivisecţiei. Astfel a fost întocmită Legea privind cruzimea faţă de animale din 1876 şi care a rămas în vigoare timp de 110 ani, până când a fost înlocuită de Legea privind animalele (proceduri ştiinţifice) din 1986, indică https://www.navs.org.uk/.

Încetarea utilizării animalelor în cercetare şi testare nu poate reuşi fără existenţa unor alternative viabile. De aceea NAVS, prin Fundaţia Internaţională pentru Cercetare Etică (International Foundation for Ethical Research - IFER), oferă finanţare cercetătorilor care dezvoltă aceste alternative inovatoare la experimentele pe animale, indică şi site-ul https://navs.org. NAVS a pus bazele IFER în 1985.

Fundaţia Internaţională pentru Cercetare Etică sprijină dezvoltarea, validarea şi implementarea metodologiilor ştiinţifice inovatoare care fac ştiinţa să avanseze şi înlocuiesc utilizarea animalelor în cercetare, testare şi educaţie, potrivit site-ului http://www.ifer.org/. Misiunea Fundaţiei Internaţionale pentru Cercetare Etică este ambiţioasă şi îşi propune să schimbe fundamental cursul ştiinţei prin încorporarea respectului şi compasiunii faţă de animale alături de dorinţa de cunoaştere.

Anual, aproximativ 100 de milioane de animale au de suferit în laboratoarele din lumea întreagă. Folosirea animalelor în scop experimental în laboratoare s-a extins în secolul XX, în domeniile farmacologiei, fiziologiei, psihologiei, al testării produselor cosmetice, al testării unor produse medicamentoase. Multe dintre testele efectuate pe animale pot fi înlocuite prin alternative ştiinţifice avansate care sunt disponibile în prezent. Există metode avansate de cercetare care nu folosesc animale şi care sunt mai sigure, mai eficiente, produc rezultate mai rapide şi mai relevante pentru om.

Alternativele de disecţie virtuală au numeroase avantaje faţă de disecţia tradiţională, potrivit NAVS. Cei care învaţă utilizând această alternativă au rezultate la fel de bune sau chiar mai bune decât cei care participă la cursuri de disecţie tradiţională. Alternativele de disecţie virtuală costă mai puţin decât disecţia animalelor, sunt reutilizabile şi economisesc timp preţios. Iar aceste alternative salvează vieţile animalelor, subliniază NAVS.

Animalele de laborator sunt ţinute adesea în condiţii improprii, iar experimentele se fac în lipsa anesteziei. Aceste animale suferă arsuri, orbesc, sunt otrăvite, mutilate, înfometate pentru ca produse pe care oamenii le folosesc zilnic să poată fi etichetate ca prezentând "condiţii de siguranţă". Astfel de produse testate pe animale sunt unii aditivi pe care îi folosim în mâncare, unele cosmetice şi articole de toaletă folosite pentru îngrijirea corpului, produse de spălat şi curăţat folosite în casă, diverse alte produse folosite pentru maşină, grădină, precum şi medicamente de uz uman.

Protestele faţă de abuzurile la care sunt supuse animalele de laborator au crescut ca amploare începând cu anii '70-'80. În 1975, Peter Singer a publicat lucrarea ''Animal Liberation'', care condamnă aceste abuzuri şi promovează drepturile animalelor. O formă de protest împotriva folosirii animalelor pentru experimente în laborator este şi refuzul de a cumpăra produse testate pe animale.

Printr-un fond pentru sanctuare, NAVS oferă asistenţă financiară de urgenţă pentru a ajuta animalele retrase din laboratoare, cât şi pe cele ameninţate de dezastre naturale şi provocate de om, potrivit site-ului https://navs.org. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)