Parlamentul European (PE) se reuneşte, la Strasbourg, în intervalul 22-25 aprilie 2024, într-o nouă sesiune plenară, pentru dezbatere şi vot a unor subiecte precum combaterea violenţei împotriva femeilor, Directiva privind lucrul pe platforme, revizuirea politicii agricole comune etc. De asemenea, vor avea loc dezbateri asupra atacului fără precedent al Iranului asupra Israelului. Va avea loc şi celebrarea a 20 de ani de la cea mai mare extindere Uniunii Europene (2004), informează site-ul PE, https://www.europarl.europa.eu/.

Se aşteaptă ca Parlamentul European să adopte primul act comunitar al UE privind combaterea violenţei împotriva femeilor. Noile reguli au ca scop prevenirea violului şi creşterea gradului de conştientizare cu privire la consimţământ, în timp ce mutilarea genitală feminină şi căsătoria forţată vor fi incluse drept infracţiuni conform legislaţiei UE. Actul mai prevede accesul victimelor la justiţie şi la asistenţă medicală. Dezbaterea este programată la 23 aprilie, iar votul la 24 aprilie 2024.

La 24 aprilie, eurodeputaţii urmează să aprobe noi norme pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale lucrătorilor pe platforme online (Directiva privind lucrul pe platforme). Noile norme, deja convenite de Parlament şi de Consiliu în februarie 2024, urmăresc să garanteze că lucrătorii pe platforme online au un statut profesional corect clasificat şi să ia măsuri împotriva activităţii independente false. De asemenea, Directiva reglementează, pentru prima dată în Uniune, utilizarea algoritmilor la locul de muncă. Astfel, o persoană care lucrează pe platforme nu poate fi concediată pe baza unei decizii luate de un algoritm sau de un sistem automat de luare a deciziilor: platformele trebuie doar să asigure supravegherea umană a deciziilor importante care îi afectează în mod direct pe lucrătorii de pe platforme. Platformelor li se va interzice totodată prelucrarea anumitor tipuri de date cu caracter personal, mai notează site-ul https://www.europarl.europa.eu/.

La 23 aprilie, PE va vota o revizuire specifică a politicii agricole comune (PAC) a UE, pentru a reduce sarcina administrativă şi pentru a conferi fermierilor o flexibilitate mai mare. Revizuirea PAC modifică normele pentru trei "condiţionalităţi" de mediu pe care fermierii trebuie să le îndeplinească pentru a primi finanţare. Aceasta oferă, de asemenea, mai multă flexibilitate ţărilor UE pentru a acorda derogări de la standardele PAC, dacă există probleme legate de aplicarea lor şi probleme cauzate de condiţiile meteorologice extreme. Fermele mici, cu o suprafaţă mai mică de zece hectare, ar fi exceptate de la controale şi sancţiuni dacă nu respectă normele PAC. Ca răspuns la protestele recente ale fermierilor, preşedintele Comisiei pentru agricultură a trimis Comisiei Europene, la 20 februarie, o scrisoare în care a identificat şase domenii în care sunt necesare acţiuni concrete şi imediate pentru a aborda dificultăţile cu care se confruntă fermierii.

De asemenea, în 24 aprilie, eurodeputaţii vor purta dezbateri cu privire la atacul Iranului asupra Israelului, urmând ca la 25 aprilie să adopte o rezoluţie în acest sens. În contextul participării la Consiliul European din 17-18 aprilie 2024, preşedinta PE, Roberta Metsola, a afirmat că atacurile fără precedent ale Iranului cu drone şi rachete asupra Israelului reprezintă o escaladare majoră, ce riscă să producă încă şi mai mult haos în Orientul Mijlociu.

Nu în ultimul rând, va avea loc şi celebrarea a 20 de ani de la cea mai mare extindere a Uniunii Europene, ce a avut loc în 2004. În 2004, au aderat la Uniune Cipru, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia. Având ca obiectiv reunificarea continentului după căderea Zidului Berlinului şi prăbuşirea Uniunii Sovietice, această extindere a fost lansată la reuniunea Consiliului European din decembrie 1997. Negocierile s-au desfăşurat separat cu fiecare ţară în parte, pe baza unui cadru de negociere unic.

***
Sesiunea plenară anterioară a avut loc în perioada 10-11 aprilie 2024, la Bruxelles, PE adoptând importantul pachet cu cele zece acte legislative de reformă a politicii de migraţie şi azil a Uniunii, astfel cum s-a convenit cu statele membre în decembrie 2023. După ce Pachetul legislativ urmează să fe aprobat oficial de Consiliu, cele zece acte incluse vor intra în vigoare după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Regulamentele se vor aplica după doi ani. De asemenea, plenara din 10-11 aprilie a adoptat noi măsuri, convenite şi cu Consiliul, pentru a consolida obiectivele de reducere a emisiilor de CO2 pentru vehiculele grele noi (HDV), notează https://www.europarl.europa.eu/.

***
Parlamentul European se reuneşte în plen în fiecare lună (în afară de luna august), la Strasbourg, în cursul unei perioade de sesiune, de obicei de patru zile (de luni până joi). La Bruxelles pot avea loc perioade suplimentare de sesiuni.

Activitatea din şedinţele plenare este consacrată în special dezbaterilor şi votului. În cadrul dezbaterilor, europarlamentarii pot adresa întrebări Consiliului sau Comisiei. Votul în parlament se referă, în general, la rapoartele legislative (texte examinate de PE în cadrul diferitelor proceduri legislative comunitare: codecizia, avizul conform şi consultarea) sau la rezoluţii, scrie https://eur-lex.europa.eu.

Eurodeputaţii întocmesc, în cadrul unei comisii parlamentare, un raport privind o propunere de "text legislativ" prezentată de Comisia Europeană, singura instituţie care are drept de iniţiativă legislativă. Comisia parlamentară votează acel raport şi poate să îl modifice. Practic, în cadrul şedinţei plenare, Parlamentul îşi exprimă poziţia prin revizuirea şi adoptarea în şedinţă plenară a textului legislativ propus de comisia parlamentară. Acest proces se repetă o dată sau de mai multe ori, în funcţie de tipul de procedură şi de ajungerea sau nu la un acord cu Consiliul, conform http://www.europarl.europa.eu.

Comisiile parlamentare pot întocmi şi ele rapoarte asupra unui subiect care intră în competenţa lor şi pot prezenta Parlamentului o propunere de rezoluţie în domeniu. Înainte de prezentarea oricărei propuneri de rezoluţie, acestea trebuie să obţină aprobarea Conferinţei preşedinţilor, organism al PE care se ocupă de organizarea activităţii Parlamentului. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Liviu Tatu)