Palatul de Justiţie din Bucureşti este un monument istoric şi de arhitectură, situat pe Splaiul Independenţei nr.5, pe malul râului Dâmboviţa. A fost construit între 1890 şi 1895 în stilul Renaşterii franceze, după planurile arhitectului francez Albert Ballu (1849-1939), potrivit lucrării "Dicţionarul monumentelor şi locurilor celebre din Bucureşti" (Editura Meronia, 2011).

 Ridicarea unui palat de justiţie s-a decis încă din 1859. A fost organizat un concurs internaţional, câştigat de arhitectul Alexandru Orăscu (1817-1984), dar din lipsă de fonduri proiectul acestuia nu s-a materializat. 

 În 1878, construcţia clădirii a fost atribuită arhitectului francez Albert Ballu (care proiectase şi Primăria din Paris), însă lucrările au întârziat. Piatra de temelie a fost pusă abia în 1890, ceremonia având loc în prezenţa regelui Carol I (1866-1914), care a pus prima cărămidă şi a zidit în temelie un pergament pentru a marca momentul.
 

În vederea construirii edificiului de mari dimensiuni, arhitectul Grigore Cerchez (1850-1927) a regularizat încă din 1880-1882, cursul Dâmboviţei, malul drept fiind consolidat cu bârne masive de stejar. 

Foto 1 - Clădirea Palatului de Justiţie din capitală, 11.10.1991 /ILIE BUMBAC/Arhiva istorică AGERPRES 

Foto 2 - Palatul de Justiţie din Capitală, 07.04.2023/ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO 

 Lucrările de construcţie a palatului au fost continuate, după moartea lui Albert Ballu, de arhitectul Ion Mincu (1852-1912), care a rămas fidel proiectului conceput de arhitectul francez. Ion Mincu şi-a adus contribuţia numai în conceperea interioarelor diferitelor săli, a plafoanelor şi a altor interioare. Faţada principală, dominată de elementul central, a fost construită din piatră făţuită şi decorată cu şase pilaştri care susţin fiecare câte o statuie alegorică, simbolizând "Atenţia", "Vigoarea", "Legea", "Justiţia", "Elocinţa" (realizate de sculptorul Carol Storck) şi "Adevărul" (realizat de sculptorul Frederic Storck), adăpostite în şase nişe special create. Pe axul corpului central este aşezat un ceas încadrat de două statui reprezentând "Forţa" şi "Prudenţa", realizate tot de sculptorul Carol Storck.

Foto 1 - Clădirea Palatului de Justiţie din capitală, 21.08.1994 /ARMAND ROSENTHAL/Arhiva istorică AGERPRES 

Foto 2 - Palatul de Justiţie din Capitală, 07.04.2023/ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO 

 Arhitectul Ion Mincu a creat "Sala paşilor pierduţi", de fapt holul principal al palatului, unde a avut loc, în 1895, ceremonia de inaugurare, şi cele două scări monumentale din marmură ce conduceau la Curtea de Apel şi la Curtea de Casaţie. Între 1948 şi 1990, Palatul de Justiţie a fost sediul Tribunalului Municipiului Bucureşti.

Afectat de cutremurele din 1940, 1977 şi 1986 Palatul de Justiţie a trecut prin mai multe lucrări de consolidare. Cele mai importante lucrări de reparaţii capitale, consolidare şi restaurare, la care au colaborat specialişti de prestigiu români şi francezi, au avut loc în perioada 2003-2006, potrivit https://www.cab1864.eu/. După finalizarea lucrărilor, au revenit în Palatul de Justiţie: Curtea de Apel Bucureşti, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, Asociaţia Magistraţilor din România, Uniunea Naţională a Barourilor din România şi Baroul Bucureşti. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; redactor Arhiva Foto: Elena Bălan; editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)