Anual, data de 11 aprilie marchează Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson, cu scopul de a creşte gradul de informare cu privire la această afecţiune, de a evidenţia impactul pe care îl are asupra celui suferind, asupra familiei sale şi a societăţii, precum şi în vederea strângerii de fonduri pentru proiecte de cercetare dedicate acesteia.

Maladia Parkinson este o boală degenerativă, care se pare că este derivată dintr-o combinaţie de factori genetici şi de mediu ce duc la moartea celulelor nervoase care produc dopamina, neurotransmiţător cu rol fundamental în creier pentru controlul motricităţii. Întrucât zona afectată joacă un rol important în controlul mişcărilor, pacienţii prezintă gesturi rigide, sacadate şi incontrolabile, tremor şi instabilitate posturală. Principalele semne ale bolii Parkinson sunt: tremorul de repaus, rigiditatea şi bradichinezia, adică încetinirea generală a ritmului activităţii motrice. Instabilitatea posturală survine tardiv, de obicei după aproximativ opt ani de evoluţie a bolii.

Deşi dificultăţile de mişcare şi instabilitatea posturală sunt cele mai evidente şi uşor de recunoscut, ele nu sunt singurele simptome care însoţesc maladia Parkinson. În aprilie 2022, un grup de experţi spanioli a atras atenţia asupra altor aspecte ale acestei patologii, potrivit EFE. Printre acestea, se numără depresia, care îi afectează pe aproximativ 40% dintre suferinzii de Parkinson, precum şi anxietatea sau apatia.

Boala Parkinson este dificil de tratat nu doar pentru că este greu de identificat la timp, ci şi pentru că nu sunt cunoscute cauzele fundamentale ale degenerării neuronilor dopaminergici. Unii cercetători bănuiesc că declanşatorul bolii nu se găseşte în creier, ci în alte părţi ale corpului, cum ar fi intestinele sau nasul. Ceea ce se cunoaşte, însă, este faptul că maladia nu are o componentă exclusiv genetică, doar 15% dintre pacienţi având antecedente familiale. Printre factorii de risc, a fost stabilită o legătură cu expunerea la anumite pesticide, solvenţi sau metale grele. De asemenea, traumatismele cranio-cerebrale repetate pot creşte riscul de Parkinson.

Parkinson este a doua cea mai frecventă tulburare neurodegenerativă legată de vârstă, după boala Alzheimer. Bărbaţii au o probabilitate de 1,5 ori mai mare să facă Parkinson, potrivit parkinsonsnewstoday.com/. Majoritatea celor afectaţi au peste 60 de ani, dar în "stadiu incipient" poate afecta şi persoane mai tinere. La nivel mondial, peste 8,5 milioane de oameni se estimează că suferă de boala Parkinson, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în timp ce în România cele mai recente date arată că peste 70.000 de români sunt diagnosticaţi cu această afecţiune.

La 4 aprilie 2024, a avut loc conferinţa-dezbatere "4 semne ale Bolii Parkinson: T.R.A.P / Consultă un NEUROLOG!", organizată de Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" Bucureşti şi Societatea de Neurologie din România. Potrivit specialiştilor prezenţi, deşi Parkinson este o boală incurabilă, intervenţiile medicilor în vederea controlului simptomelor ajută să se limiteze pe cât posibil impactul asupra calităţii vieţii pentru persoanele cu Boala Parkinson.

"Încă de la începutul tulburării de mişcare din boala Parkinson, de la primele semne şi simptome, apare o alterare a calităţii vieţii care poate fi ameliorată cu un diagnostic şi un tratament corect, eficient de la bun început. (...) Toate aceste lucruri se pot rezolva cu succes în cazul în care un pacient este diagnosticat şi tratat de către colegii noştri neurologi în mod corect de la bun început. Are un sens extrem de important ca oamenii, în primul rând printr-un proces de educare medicală, să cunoască aceste semne... şi să facă acest demers de a se adresa medicului de familie, medicului neurolog pentru elucidarea cauzelor, a diagnosticului şi a celor mai bune căi de tratament ale acestei situaţii", a declarat prorectorul UMF "Carol Davila", Bogdan Ovidiu Popescu.

În luna aprilie 2024, au fost date publicităţii rezultatele unui studiu clinic realizat de Spitalul Universitar din Toulouse, Franţa. Studiul, finanţat în parte de Ministerul francez al Sănătăţii, a fost efectuat pe 156 de persoane cu vârste cuprinse între 40 şi 75 de ani, aflate în stadii incipiente ale bolii. Jumătate dintre ele au primit un placebo, iar cealaltă jumătate au primit tratamentul prin injecţii subcutanate. Voluntarii au fost apoi monitorizaţi în mod regulat de către un medic pentru a le evalua, de exemplu, mersul şi mişcările mâinilor. După un an, grupul placebo a prezentat o înrăutăţire de 3 puncte a scorului simptomelor motorii, în timp ce scorul grupului tratat cu Lixisenatidă a rămas neschimbat.

Rezultatele au indicat că există un tratament ce poate încetini progresia simptomelor motorii ale maladiei Parkinson în cazul pacienţilor aflaţi într-un stadiu incipient al bolii. Medicamentul testat, Lixisenatidă, dezvoltat de grupul francez Sanofi, aparţine unei clase de medicamente (numite agonişti ai receptorilor GLP-1) pentru care existau indicii care i-au făcut pe oamenii de ştiinţă să creadă că ar putea fi benefice împotriva maladiei Parkinson.

Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson este marcată la 11 aprilie în onoarea medicului englez James Parkinson, născut la 11 aprilie 1755. James Parkinson a descris pentru prima dată această boală în lucrarea sa "Eseu despre paralizia tremurătoare" ("An Essay on the Shaking Palsy", 1817). Simbolul zilei este o lalea roşie şi a fost lansat la 11 aprilie 2005, în cadrul Conferinţei de la Luxemburg dedicată acestei boli.

La nivel european, Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson este susţinută de Asociaţia Europeană a Bolii Parkinson (European Parkinson's Disease Association - EPDA). Înfiinţată în 1992, la Bruxelles, asociaţia are, în prezent, 45 de organizaţii membre, în peste 20 de ţări europene şi promovează o mai bună cunoaştere a acestei afecţiuni şi a modului în care aceasta poate afecta o persoană pe toate nivelurile: fizic, psihic, emoţional, dar şi social şi economic, arată parkinsonseurope.org/. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)