Executivul comunitar a lansat două investigaţii vizând rolul potenţial de denaturare a pieţei al subvenţiilor străine acordate ofertanţilor în cadrul unei proceduri de achiziţii publice din România. Cipru a cerut public Uniunii Europene măsuri concrete pentru oprirea valului recent de refugiaţi. Parchetul European a declanşat investigaţii privind potenţiale nereguli penale în legătură cu negocierile asupra achiziţiei de vaccinuri împotriva Covid-19 dintre preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi directorul executiv al companiei Pfizer. Comisia Europeană a publicat un raport special dedicat bilanţului realizărilor privind Noul Bauhaus European. Acestea sunt doar câteva dintre cele mai importante teme ale agendei instituţiilor europene în perioada 1-5 aprilie 2024.

Comisia Europeană
La 2 aprilie 2024, Uniunea Europeană a îndemnat la "reţinere" după un atac aerian al Israelului asupra unei clădiri diplomatice iraniene la Damasc, care s-a soldat cu 13 morţi. "Suntem alarmaţi de presupusa lovitură israeliană asupra unei clădiri diplomatice iraniene în capitala Siriei, Damasc", a declarat Peter Stano, purtătorul de cuvânt al Comsiei Europene pentru afaceri externe şi politică de securitate. "Poziţia noastră este că în această situaţie regională extrem de tensionată, este cu adevărat de cea mai mare importanţă să dăm dovadă de reţinere pentru că o nouă escaladare în regiune nu este în interesul nimănui", a menţionat Stano în conferinţa de presă cotidiană a Comisiei Europene.

Uniunea Europeană a transmis public, la 2 aprilie 2024, îngrijorarea după aprobarea de către parlamentul israelian a unei legi care acordă guvernului atribuţiile necesare pentru a împiedica mass-media străine să funcţioneze în Israel, cu trimitere la canalul de ştiri Al Jazeera din Qatar, conform AFP. "UE este îngrijorată de legislaţia recent adoptată, care acordă guvernului israelian puteri temporare pentru a împiedica mass-media străine să opereze în Israel", a declarat Peter Stano, purtătorul de cuvânt al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate. "Libertatea presei trebuie garantată peste tot, inclusiv în contexte de război", a adăugat el."Prea mulţi jurnalişti şi-au pierdut viaţa şi sute au fost răniţi de la începutul conflictului din Gaza, pe 7 octombrie. Condamnăm ferm asasinatele jurnaliştilor şi reamintim nevoia de a garanta accesul, securitatea şi protecţia acestora în orice moment", a adăugat Peter Stano.

Cipru a cerut, la 3 aprilie 2024, într-un apel public adresat Uniunii Europene măsuri concrete pentru oprirea valului recent de refugiaţi, care sosesc pe mare prin Liban, menţionând că face faţă tot mai greu situaţiei, potrivit Reuters. "Situaţia se înrăutăţeşte progresiv şi în ultimele zile am experimentat în esenţă un atac de bărci putrezite şi de refugiaţi care îşi pun viaţa în pericol", a sintetizat ministrul cipriot de interne Constantinos Ioannou. Cipru a cerut anterior printr-un apel public adresat partenerilor săi din UE să declare sigure părţi din Siria devastată de război, pentru a putea facilita întoarcerea cetăţenilor sirieni care părăsesc ţara din cauza conflictului. Peste 2.000 de persoane au sosit în Cipru pe mare în primele trei luni ale anului 2024, faţă de doar 78 în aceeaşi perioadă a anului 2023, potrivit datelor oficiale. Cipru doreşte ca ajutorul UE pentru Liban să fie condiţionat de stoparea fluxului de migranţi, a mai spus Constantinos Ioannou. Preşedintele cipriot Nikos Christodoulides a discutat la 2 aprilie 2024 această chestiune cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen.

Comisia Europeană a lansat, la 3 aprilie 2024, două investigaţii aprofundate vizând rolul potenţial de denaturare a pieţei al subvenţiilor străine acordate ofertanţilor în cadrul unei proceduri de achiziţii publice din România. Potrivit unui comunicat de presă al executivului comunitar, procedura publică relevantă a fost lansată de o autoritate contractantă română pentru proiectarea, construirea şi exploatarea unui parc fotovoltaic în România, cu o putere instalată de 110 MW. Acest proiect este finanţat parţial din Fondul UE pentru modernizare. În urma examinării preliminare a tuturor observaţiilor, Comisia a considerat că este justificat să iniţieze o investigaţie aprofundată pentru doi ofertanţi, deoarece există suficiente indicii că ambele au primit subvenţii străine care denaturează piaţa internă. "Panourile solare au devenit importante din punct de vedere strategic pentru Europa: pentru producţia noastră de energie curată, locuri de muncă în Europa şi securitatea aprovizionării. Cele două noi investigaţii aprofundate privind subvenţiile străine în sectorul panourilor solare urmăresc să menţină securitatea economică şi competitivitatea Europei prin asigurarea faptului că întreprinderile de pe piaţa noastră unică sunt cu adevărat competitive şi joacă un rol echitabil", potrivit comisarului european pentru piaţa internă, Thierry Breton.

Comisia Europeană a publicat un raport special, la 4 aprilie 2024, în care prezintă bilanţul realizărilor privind Noul Bauhaus European (NEB), iniţiativă a executivului comunitar pentru a transpune Pactul Verde European în schimbări concrete menite să îmbunătăţească viaţa de zi cu zi a locuitorilor statelor membre UE, potrivit unui comunicat oficial. Până în martie 2024, aproape 380 de milioane de euro din fondurile Uniunii Europene au fost alocate pentru NEB, conform comunicatului, iar proiectele NEB s-au extins, în mai puţin de trei ani, în fiecare stat membru UE, ajungând şi în ţări precum Islanda, Israel, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, Serbia, Elveţia, Turcia, Ucraina şi Regatul Unit. Scopul Noului Bauhaus European este de a "aduce soluţii durabile pentru transformarea în bine a mediului construit şi a stilurilor de viaţă în cadrul tranziţiei verzi, combinând sustenabilitatea cu un design bun, care necesită mai puţin carbon şi face ca aceste soluţii să fie incluzive şi accesibile pentru toţi, respectând diversitatea locurilor, tradiţiilor şi culturilor pe care le avem în Europa şi nu numai", conform unui comunicat emis de organizatori. Cea de-a doua ediţie a Festivalului Noul Bauhaus European va începe la 9 aprilie şi se va desfăşura până la 13 aprilie în două locaţii din Bruxelles, Parc du Cinquantenaire şi Muzeul de Artă şi Istorie.

În perioada 2-5 aprilie 2024, s-a desfăşurat, la Bruxelles, evenimentul "Zilele pentru interconectarea Europei", la care a participat şi Comisarul pentru transporturi, Adina Vălean, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene dat publicităţii la 3 aprilie 2024. Această conferinţă reprezentativă a UE privind mobilitatea a reunit miniştri ai transporturilor, factori de decizie politică, instituţii financiare şi reprezentanţi ai industriei şi ai societăţii civile şi a abordat subiecte precum rolul reţelei de transport a UE în asigurarea conectivităţii în cadrul Europei şi cu ţările învecinate, precum şi gradul de pregătire şi rezilienţa acesteia la ameninţările externe, cu referire la actualul conflict din Ucraina. Comisarul Adina Vălean a deschis oficial conferinţa cu un discurs inaugural, a participat la evenimentul "Interconectarea Europei pe calea aerului" de la Aeroportul din Bruxelles, împreună cu prim-ministrul Belgiei, Alexander de Croo, iar în data de 4 aprilie 2024, a participat la o masă rotundă privind conectivitatea transporturilor cu ţările învecinate şi rezilienţa Uniunii în noul mediu geopolitic. Evenimentul "Zilele pentru interconectarea Europei" a fost organizat împreună cu Preşedinţia belgiană a Consiliului UE.

O numire de rang înalt validată în cadrul Comisiei Europene de către preşedinta executivului comunitar, Ursula von der Leyen, este pusă la îndoială, în ce priveşte imparţialitatea procedurii, potrivit mai multor comisari europeni şi eurodeputaţi, transmite la 4 aprilie 2024 agenţia France Press. Ursula von der Leyen va trebui să dea explicaţii pe acest subiect într-o dezbatere în Parlamentul European săptămâna viitoare. Chestiunea priveşte numirea la 31 ianuarie 2024 de către Comisia Europeană a unui reprezentant al UE pentru întreprinderile mici şi mijlocii, post de consilier special, în persoana eurodeputatului german Markus Pieper, membru al grupului popularilor europeni. La 27 martie 2024, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, împreună cu alţi trei comisari europeni, Thierry Breton (Franţa), Paolo Gentiloni (Italia) şi Nicolas Schmit (Luxemburg) au transmis o scrisoare şefei executivului comunitar Ursula von der Leyen prin care cer o discuţie "cât mai curând posibil" în colegiul comisarilor privind validarea numirii respective. Un eurodeputat a declarat pentru AFP, sub protecţia anonimatului, faptul că un candidat ceh şi unul suedez, ajunşi şi ei în ultima etapă a procedurii de selecţie, au obţinut o evaluare mai bună decât cel selectat, Markus Pieper. Eurodeputatul Daniel Freund (Germania), din grupul Verzilor, a redactat împreună cu alţi eurodeputaţi un amendament prin care îi solicită şefei Comisiei Europene Ursula von der Leyen să anuleze respectiva numire şi să iniţieze o nouă procedură de selecţie. Amendamentul va fi supus votului la o dezbatere în Parlamentul European. Purtătorul de cuvânt al preşedintei Comisiei Europene, Eric Mamer, a declarat că Ursula von der Leyen "va participa desigur la această dezbatere" din Parlamentul European. Ea "are deplină încredere în faptul că numirea s-a făcut cu respectarea tuturor procedurilor relevante", a adăugat Eric Mamer.


Consiliul Uniunii Europene
Ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a declarat, la 2 aprilie 2024, la Nicosia, faptul că Ungaria şi Cipru "nu vor accepta niciodată ca Uniunea Europeană să fie împărţită în state membre de categoria întâi şi a doua", conform agenţiei MTI. Ministrul diplomaţiei ungare a adăugat că cele două ţări "se opun ferm renunţării la luarea în unanimitate a deciziilor" în UE. Preşedinţia ungară a Consiliului Uniunii Europene, în a doua jumătate a lui 2024, va avea obiectivul de a "opri slăbirea în continuare a comunităţii", a spus Peter Szijjarto, cu precizarea că "o Europă puternică are nevoie de membri puternici". UE are nevoie "de un nou impuls şi o nouă energie, care pot veni doar din exterior", drept pentru care guvernul ungar "va avea ca punct important pe agendă integrarea Balcanilor Occidentali". El a adăugat că unele state nu ar trebui să beneficieze de o procedură "accelerată" din motive politice, ci "fiecare candidat trebuie evaluat pe baza meritelor sale reale", iar ţările din vestul Balcanilor "merită o atitudine echitabilă şi pozitivă". Preşedinţia ungară a Consiliului UE se va concentra mai mult asupra combaterii migraţiei ilegale.


Parchetul European
Parchetul European (EPPO) investighează acuzaţiile privind nereguli penale în legătură cu negocierile asupra achiziţiei de vaccinuri împotriva noului coronavirus dintre preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi directorul executiv al Pfizer, a anunţat la 2 aprilie 2024 portalul Politico, care a citat un purtător de cuvânt al Parchetului din oraşul belgian Liege. Anchetatori ai EPPO au preluat în ultimele luni de la procurorii belgieni investigaţiile asupra Ursulei von der Leyen pentru "interferenţă în exercitarea unei funcţii publice, distrugere de SMS-uri, corupţie şi conflict de interese", potrivit unor documente legale consultate de Politico şi unui purtător de cuvânt al Parchetului din Liege. Un oficial al Comisiei Europene a declarat că executivul UE nu are cunoştinţă despre posibile procese în afara informaţiilor difuzate în articolul Politico. Guvernul ungar, Pfizer şi EPPO au refuzat solicitări ale Politico de a comenta informaţiile difuzate. Purtătoarea de cuvânt adjunctă a Comisiei Europene Arianna Podesta a refuzat la 2 aprilie 2024 să comenteze informaţiile în cadrul briefingului cotidian cu jurnaliştii dacă EPPO a contactat deja executivul UE în legătură cu ancheta. În 2022, EPPO a anunţat că analizează achiziţia
de vaccinuri de către UE la modul mai general, dar este pentru prima dată când Parchetul European este legat de Pfizergate în mod explicit. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Suzana Cristache Drăgan)