Ziua AGERPRES - 135 de ani de la înfiinţarea primei agenţii de presă româneşti (date istorice)

La 27 martie 2024 se împlinesc 135 de ani de la înfiinţarea primei agenţii de presă "românească, naţională şi autonomă", având titulatura de Agenţia Telegrafică a României sau Agenţia Română - "Agence Telegraphique de Roumanie" - "Roumagence". De-a lungul timpului a trecut prin numeroase schimbări, ce au presupus şi alte denumiri. Până în 1917, a purtat numele de Agenţia Telegrafică a României sau Agenţia Română, apoi din 1921 şi până în 1949, a fost Agenţia Telegrafică Română "Orient-Radio" - RADOR. Timp de 40 de ani, până în 1989 s-a numit Agenţia Română de Presă "Agerpres". Între 1990-2008 a fost Agenţia Naţională de Presă ROMPRES şi, apoi, din 2008, Agenţia Naţională de Presă AGERPRES.
Izbucnirea războiului ruso-turc (1877-1878), în care România şi-a proclamat independenţa, a arătat că în regiune nu exista un birou care să transmită eficient, în străinătate, informaţii despre evenimentele în desfăşurare. În aceste condiţii, la 13/25 ianuarie 1877 a fost semnată o convenţie între Agenţia franceză de presă "Havas" şi Ministerul Afacerilor Străine (ministrul Nicolae Ionescu, în guvernul condus de Ion C. Brătianu), în vederea trimiterii unui corespondent la Bucureşti. Potrivit contractului semnat, în schimbul unui serviciu de ştiri din străinătate difuzat de Havas la Bucureşti, Ministerul român de Externe putea să transmită pe canalele agenţiei, ştiri politice şi economice oficiale. Totodată, Havas trebuia să distribuie demnitarilor de la Bucureşti, la domiciliul lor oficial, ştiri care să prezinte "fie un interes general, fie unul special pentru România" iar aceştia se obligau să păstreze confidenţialitatea informaţiilor primite. De-a lungul timpului, au apărut nemulţumiri de ambele părţi. Pe de o parte corespondentul Havas reproşa Ministerului de Externe că poşta română nu păstrează secretul telegramelor, de cealaltă parte, majoritatea ziarelor bucureştene se plângea de conţinutul părtinitor al informaţiilor Havas, potrivit lucrării "Un secol de agenţii de presă româneşti 1889-1989" (Florica Vrânceanu, Editura Paralela 45, 2000).
În aceste condiţii, negocieri au fost demarate de oficiali ai Ministerului de Externe, în vederea înfiinţării unei agenţii naţionale autonome de ştiri. La 24 ianuarie/5 februarie 1889, ministrul de Externe Petre P. Carp (guvernul Theodor Rosetti) a cerut "Direcţiunii Generale a Telegrafelor şi Poştelor", din subordinea Ministerului de Interne, să ofere o "odae mare în casele ce le ocupă". În aceeaşi zi, directorul general al telegrafelor şi poştelor a răspuns că a luat măsurile cuvenite pentru ca de la 1/13 aprilie "să se pună la dispoziţiunea noii agenţii telegrafice române ce este în ajun a se înfiinţa o odaie în localul actual al Direcţiunii generale a telegrafelor şi poştelor".
În aceste împrejurări, la 15/27 martie 1889, a fost înfiinţată prima agenţie de presă "românească, naţională şi autonomă", având titulatura de Agenţia Telegrafică a României sau Agenţia Română - "Agence Telegraphique de Roumanie" - "Roumagence". Documentele oficiale, care au stat la baza înfiinţării primei agenţii naţionale de presă, datează din zilele de 15/27 şi 16/28 martie 1889, ambele conţinând în mare aceleaşi înscrisuri şi poartă semnăturile ministrului român de Externe, Petre P. Carp, şi a directorului şi proprietarului "Politische Correspondenz", Erich Schaffer. Filogerman, Petre P. Carp dorea ca agenţia românească să beneficieze de susţinerea unei agenţii, în special a celei austriece Correspondenz Bureau, dar şi a Agenţiei engleze Reuters, în încercarea de a sparge monopolul agenţiei franceze Havas. În contract se stipula de la început că Agenţia Telegrafică a României va fi autonomă. Cu sediul la Bucureşti, Agenţia condusă de o persoană aleasă de guvernul României, urma să transmită zilnic prin telegraf, celorlalte agenţii indicate de directorul vienez, ştiri privind România, iar de la Viena să se difuzeze în Bucureşti "un serviciu exact şi rapid al tuturor ştirilor de interes general sau special pentru România astfel încât Agenţia Română să asigure autorităţilor şi publicului abonat din Bucureşti un serviciu regulat şi complet de ştiri", se arată în lucrarea citată mai sus.
Document care atestă înfiinţarea primei agenţii române de presă (15/27 martie 1889).
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
Agenţia Telegrafică a României şi-a început activitatea la 30 martie/11 aprilie 1889, fapt atestat prin scrisoarea sosită pe adresa ministrului de externe, la 31 martie/12 aprilie 1889, cu antetul "Agence Roumaine - Correspondence telegraphique" şi semnată de primul său director, M. Brăneanu, prin care acesta îi cerea să intervină pentru ca Direcţia telegrafelor să deschidă un credit pentru telegramele pe care Agenţia Română le transmitea străinătăţii şi menţiona: "Ieri am expediat prima telegramă". De organizarea agenţiei române s-a ocupat "consilierul imperial" Adolphe Spira, venit special de la Viena, la cererea guvernului român. Sediul Agenţiei se afla în localul Direcţiunii generale a telegrafelor şi poştelor, aflat pe strada Doamnei. Odată cu inaugurarea Palatului Poştelor şi Telegrafului de pe Calea Victoriei în 1900, agenţia şi-a mutat sediul aici. În 1904, la conducerea Agenţiei s-a aflat Alexandru Lahovary, fost ministru de Externe.
În condiţiile ofensivei germane, odată cu evacuarea guvernului României la Iaşi, la sfârşitul anului 1916, agenţia a fost şi ea evacuată. Oficial, Ministerul de Externe anunţa legaţia de la Paris, la 2 noiembrie 1917, că "Agenţia Română nu mai funcţionează".
La 16 iunie 1921, a fost fondată prima agenţie naţională de presă modernă - "Orient-Radio RADOR" - ca societate mixtă, notează lucrarea "Agenţiile de presă din România 1889-1999" (Carmen Ionescu, Editura Tritonic, Bucureşti, 2001), ce avea ca scop "exploatarea de agenţii de informaţiuni telegrafice în ţară şi străinătate, servicii de publicitate în ţară şi străinătate şi asocierea ei la întreprinderi similare", potrivit lucrării "Un secol de agenţii de presă româneşti 1889-1989" (Florica Vrânceanu, Editura Paralela 45, 2000). Sediul agenţiei se afla în strada General Berthelot nr. 1, iar primul director a fost Sebastian Şerbescu. Începuturile agenţiei au fost foarte grele, serviciul telegrafic era distrus în urma războiului, iar trenurile din străinătate circulau doar de două ori pe săptămână. Procedeul de primire şi transmitere a ştirilor era greoi. Ştirile se primeau la telegraf, erau trimise cu motociclişti-curieri la Ministerul de Externe, unde erau cenzurate, şi de acolo la agenţie. Principalele reproşuri adresate agenţiei, precum numeroasele denaturări şi întârzieri, erau făcute atât de ziare cât şi de ambasade şi agenţii străine.
Ştire din arhiva RADOR/AGERPRES - Ştire despre Conferinţa Balcanică din 1930.
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES, 08.10.1930,
În faţa atâtor probleme, ministrul de externe I.G. Duca s-a gândit să înfiinţeze o agenţie de presă naţională, care să aparţină doar Ministerului de Externe. La sfârşitul anului 1924, agenţia "Orient-Radio RADOR" se afla într-o situaţie extrem de gravă, încât se vorbea despre o posibilă vânzare a ei. La 12 martie 1925, printr-o hotărâre a Consiliului de Miniştri semnată de I.C. Brătianu, Ministerul de Externe a cumpărat acţiunile societăţii anonime "Orient-Radio RADOR", devenind proprietarul exclusiv al agenţiei de presă. Un an mai târziu, Ministerul de Externe a fost nevoit să renunţe la postura de unic patron al RADOR-ului, în urma cerinţelor celei de-a doua conferinţe a agenţiilor de presă aliate. Astfel, a propus Parlamentului, la 8 martie 1926, un proiect de lege privind "comercializarea Societăţii 'Orient-Radio RADOR' în tovărăşie cu Banca Naţională a României şi cu Camera de Comerţ din Bucureşti".
"Legea pentru reorganizarea şi funcţionarea societăţii 'Orient-Radio' (RADOR S.A.)" a fost votată de Senat la 3 martie şi de Adunarea Deputaţilor, la 19 martie 1926. Legea a fost promulgată de regele Ferdinand la 24 martie. Obiectul societăţii era acela de a exploata agenţii de informaţii telegrafice şi de presă în ţară şi în străinătate, serviciu de publicitate şi informaţii comerciale. Între facilităţile pe care statul le acorda se aflau: dreptul exclusiv de recepţionare din străinătate în vederea comercializării tuturor cursurilor de bursă, dreptul de prioritate de transmitere a ştirilor prin poştă şi telegraf imediat după mesaje de stat, dreptul de a poseda instalaţii proprii de recepţie etc. Agenţia a fost înzestrată, în 1934, cu cele mai noi aparate de transmisie - teleimprimatoare Siemens cu perforatoare de bandă - şi a fost înfiinţat un serviciu poştal, care transmitea prin poşta aeriană, de câteva ori pe săptămână, informaţii de ordin general, politic, economic, social şi cultural în ţările scandinave, la Riga, Madrid, Tirana, Haga, Copenhaga.
În timpul directoratului diplomatului Vasile Stoica, a fost cumpărat, pe strada Matei Millo la nr. 10, un imobil pentru a fi sediul agenţiei. Acesta a fost sediul RADOR şi, mai târziu, al "Agerpres", până la mutarea acesteia în fosta clădire a Casei Scânteii, în prezent Casa Presei.
Regele Mihai I a semnat, la 28 decembrie 1944, decretul-lege 657, privind modificarea legii şi statutului Societăţii "Orient Radio". Aceasta şi-a schimbat denumirea în "RADOR - Agenţie de informaţii telegrafice", iar durata de funcţionare a agenţiei a devenit nelimitată, potrivit lucrării "Un secol de agenţii de presă româneşti 1889-1989" (Florica Vrânceanu, Editura Paralela 45, 2000).
Ştire din arhiva RADOR/AGERPRES - Ştiri despre al II-lea Război Mondial (eliberarea Transilvaniei), 26.10.1944.
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
După instaurarea puterii comuniste în 1946, prin Decretul nr. 217 din 20 mai 1949, publicat în Monitorul Oficial nr. 32 din 23 mai, se anunţa înfiinţarea Agenţiei Române de Presă de pe lângă Consiliul de Miniştri, numită pe scurt "Agerpres" şi se preciza că întregul patrimoniu al fostei agenţii RADOR devenea patrimoniul "Agerpres" (Art.7). Se abroga, totodată, legea pentru organizarea RADOR (Art. 8). Decretul a fost publicat în Buletinul Oficial nr. 32 din 23 mai 1949.
Decret de organizare a AGERPRES publicat în MO (Monitorul Oficial) nr. 32 din 23 mai 1949.
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
Agenţia Naţională de Presă Agerpres - aspecte din fototecă, 02.07.1952.
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
La 8 ianuarie 1990, prin Decretul nr. 30 se înfiinţa Agenţia Română de presă ROMPRES. Din 1995, sistemul informatic redacţional al Agenţiei a fost realizat cu sprijinul Franţei şi PIDC/UNESCO, cu sprijinul tehnic al Agenţiei France Press (AFP) şi LOGIPRESS. În 1999 a fost lansat primul site oficial al Agenţiei.
Sigla ANP ROMPRES (anul 1990)
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
Agenţia Naţională de Presă Agerpres - Direcţia Tehnică, 15.01.1997.
Foto: (c) DAN POPESCU/Arhiva istorică AGERPRES
În 2003, a fost aprobată Legea nr. 19 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES, conform căreia aceasta se organiza şi funcţiona ca instituţie publică autonomă, de interes naţional, cu personalitate juridică, independentă editorial, sub controlul Parlamentului. Senatul şi Camera Deputaţilor au adoptat, la 15 aprilie şi, respectiv, la 24 iunie 2008, propunerea de modificare a Legii nr. 19/2003 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES, prin care aceasta revenea la numele de AGERPRES. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; redactori Arhiva Foto: Elena Bălan, Vlad Ruşeanu; editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Andreea Preda)
* Explicaţie foto din deschidere: Expoziţia fotografică 'Aşa ne-am cucerit libertatea', conţinând imagini din arhiva AGERPRES, în pasajul de la Universitate, 22.12.2019
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
26 aprilie - Ziua internațională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl (ONU)
O explozie la Centrala Nucleară de la Cernobîl în 1986 a răspândit un nor radioactiv peste mari părți ale Uniunii Sovietice, în prezent teritorii ale Belarusului, Ucrainei și Federației Ruse. Aproape 8,4 milioane de oameni din cele trei țări au fost expuși radiațiilor. Guvernul sovietic a recunoscut nevoia de asistență internațională ab
26 aprilie - Ziua mondială a proprietății intelectuale (ONU)
La 26 aprilie 2025 este marcată Ziua mondială a proprietății intelectuale, conform www.wipo.int. Proprietatea intelectuală vizează recunoașterea dreptului asupra unei anumite invenții, creații sau idei și în special privind drepturile legale rezultate în urma activității intelectuale depuse. Dreptur
26 aprilie, zi de doliu național pe teritoriul României, în memoria Sanctității Sale Papa Francisc
Guvernul a aprobat, la 24 aprilie 2025, în ședință, declararea zilei de 26 aprilie 2025, ca zi de doliu pe teritoriul României, în memoria Sanctității Sale Papa Francisc, chiar în ziua funeraliilor de la Vatican. 'Lider spiritual și moral, Papa Francisc s-a remarcat prin implicarea activă în viața societății contemporane, o pe
CITATUL ZILEI
'Numai de unul singur ai de ce să te temi: de tine însuți când te privești în față.' - N. Iorga ('Cugetări', Ed. Albatros, 1972) AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Ionela Gavril)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 26 aprilie
Ortodoxe Sf. Mc. Chiril, Chindeu și Tasie din Axiopolis (Cernavodă); Sf. Sfințit Mc. Vasilevs, episcopul Amasiei; Sf. Glafira Greco-catolice Sf. ep. m. Vasile al Amasiei Romano-catolice Sf. Anaclet, pp. Sfinții Mucenici din Dobrogea: Chiril, Chindeu și
Ritualurile funerare pentru Suveranul Pontif
Funeraliile Papei Francisc au loc sâmbătă, 26 aprilie 2025, la ora 10:00 a.m. (8:00 GMT), la Bazilica Sfântul Petru din Roma unde sunt așteptați să sosească sute de mii de credincioși, alături de 170 de delegații străine, șefi de stat și capete încoronate din întreaga lume. Ceremonia va fi oficiată de decanul Colegiului Cardinalilor, Giovanni Battista
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 26 aprilie
Este a 116-a zi a anului 2025. Au mai rămas 249 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 14 m și apune la 20 h 14 m. Luna răsare la 05 h 16 m și apune la 18 h 46 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
Săptămâna europeană 21-25 aprilie 2025
Comisia Europeană a anunțat sancțiuni financiare împotriva companiilor americane Apple și Meta pentru încălcări ale legislației europene privind concurența. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis că Executivul Comunitar va prezenta în următoarele două săptămâni o foaie de parcurs cu măsuri menite să elimine complet importurile
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Muzeul Național al Țăranului Român va fi redeschis din data de 25 aprilie, după un îndelungat șantier de consolidare, început în 2016, și după o vreme necesară primenirii, a informat instituția muzeală, într-un comunicat transmis AGERPRES. 'Am (re)așezat obiectele în locurile lor (pe care le-au părăsit
FRAGMENT DE ISTORIE: 80 de ani de la Conferința de la San Francisco, crearea ONU (25 aprilie - 26 iunie 1945)
Organizarea postbelică a lumii a început încă de la 21 august 1941, când președintele american Franklin Delano Roosevelt a prezentat în fața Congresului Carta Atlanticului, document care viza, printre altele, crearea unei asociații generale de națiuni care să ofere garanții pentru independența politică și integritatea teritorială a statelor mari și mi
DOCUMENTAR: Actorul Al Pacino împlinește 85 de ani (25 aprilie)
Actorul Al Pacino s-a născut la 25 aprilie 1940 în Bronx, un cartier al New Yorkului. A fost crescut de bunici, care l-au dus la cinema de când era mic. La 17 ani a început să se întrețină singur, lucrând ca vânzător, poștaș, lucrător de farmacie, portar, administrator de bloc. A început să joace teatru ca amator, a scris cuplete pen
25 aprilie - Ziua internațională a delegaților (ONU)
Ziua internațională a delegaților marchează aniversarea primei zile a Conferinței de la San Francisco, cunoscută drept Conferința Națiunilor Unite. La 25 aprilie 1945, delegații din cincizeci de țări s-au reunit pentru prima dată la San Francisco. Polonia nu a trimis un reprezentant deoarece componența noului său guvern nu a fost anunțată decât prea târziu pentru
Evenimentul East European Comic Con (25-27 aprilie)
În intervalul 25-27 aprilie 2025, are loc, la complexul Romexpo din București, evenimentul East European Comic Con (EECC), dedicat iubitorilor de filme, seriale, jocuri video, cosplay, benzi desenate și nu numai, potrivit comic-con.ro. Lista actorilor care sunt invitați speciali la această ediție cuprinde
25 aprilie - Ziua mondială de combatere a malariei (OMS)
Ziua mondială de combatere a malariei este marcată, anual, la 25 aprilie, potrivit who.int. A fost adoptată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în cadrul sesiunii cu numărul 60, din mai 2007, pentru a evidenția progresele care au fost realizate în prevenirea și controlul malariei, dar și pentru a accelera lupta împotriva acestei boli. T
25 aprilie - Ziua Justiției Militare
Ziua Justiției Militare este marcată în fiecare an la 25 aprilie. La această dat, în 1919 a luat ființă Serviciul Contencios al Ministerului de Război, prin Decretul-lege nr. 1625, semnat de regele Ferdinand, act ce a marcat înființarea unei structuri specializate în asigurarea asistenței juridice pentru armată, potrivit