În fiecare an, la 21 martie este sărbătorită Ziua internaţională Nowruz, o sărbătoare ancestrală care marchează prima zi de primăvară şi reînnoirea naturii, conform www.un.org. Nowruz a fost inclusă, la 30 septembrie 2009, în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO, ca tradiţie culturală respectată de numeroase popoare.

Cuvântul de origine persană/iraniană Nowruz, care cunoaşte o serie de variaţii de la o ţară la alta (Novruz, Navruz, Nooruz, Nevruz, Nauryz), înseamnă "zi nouă", notează site-ul www.un.org, iar sărbătoarea este celebrată la data la care are loc, de regulă, echinocţiul de primăvară, când razele soarelui cad perpendicular pe linia ecuatorului, luminând în mod egal atât emisfera nordică, cât şi pe cea sudică, ziua fiind egală cu noaptea. Nowruz vesteşte nu numai prima zi de primăvară, ci şi începutul unui nou an, promovând valori precum pacea şi solidaritatea între generaţii şi în familii, dar şi reconcilierea cu vecinii, contribuind astfel la diversitate culturală şi prietenie între diferite comunităţi.

Nowruz este o sărbătoare a noilor începuturi - începutul unui nou an, sosirea primăverii şi renaşterea naturii - şi reuneşte milioane de oameni de-a lungul generaţiilor şi naţiunilor, se arată în mesajul din 2024 al secretarului general al ONU, António Guterres, cu prilejul Zilei internaţionale Nowruz, conform https://press.un.org/. În aceste vremuri de mare provocare, Nowruz promovează dialogul, buna vecinătate şi reconcilierea, consolidează obiectivele şi valorile Naţiunilor Unite - pacea, drepturile omului şi demnitatea. Secretarul general al ONU António Guterres îndeamnă în mesajul său să ne lăsăm călăuziţi cu toţii de spiritul Nowruz, să găsim puterea de a depăşi ceea ce ne divizează, de a promova unitatea şi a ne sprijini reciproc.

Conform site-ului oficial al Organizaţiei Naţiunilor Unite, această zi este sărbătorită de peste 3.000 de ani în Balcani, în Bazinul Mării Negre, în Caucaz, în Asia Centrală, în Orientul Mijlociu, dar şi în alte regiuni, de peste 300 de milioane de persoane. Site-ul https://en.unesco.org/silkroad aminteşte că celebrarea acestei zile urmează străvechiul "drum al mătăsii", care lega Extremul Orient de Europa, fiind astfel marcată în ţări precum Afganistan, Azerbaidjan, India, Iran, Irak, Kazahstan, Republica Kârgâză, Pakistan, Tadjikistan, Turcia, Turkmenistan şi Uzbekistan.

Ziua internaţională Nowruz a fost instituită de Adunarea Generală a ONU, printr-o rezoluţie adoptată la cea de-a 71-a reuniune plenară, care a avut loc la 23 februarie 2010, ocazie cu care au fost invitate să participe la evenimentele prilejuite de această sărbătoare toate statele membre interesate, îndeosebi agenţiile specializate şi UNESCO, organizaţiile partenere, fie ele internaţionale sau regionale, dar şi organizaţiile non-guvernamentale. Proiectul privind instituirea acestei zile fusese elaborat de statele Afganistan, Azerbaidjan, Albania, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Iran, India, Kazahstan, Republica Kârgâză, Tadjikistan, Turcia şi Turkmenistan şi a fost prezentat la cea de-a 64-a sesiune a Adunării Generale a Naţiunilor Unite, potrivit site-ului www.un.org.

Termenul "Nowruz" a fost consemnat pentru prima dată în secolul al II-lea, notează site-ul http://unesco.mfa.gov.az/, dar ziua era foarte importantă şi în timpul Imperiului Ahemenid (cca. 548-330 î.Hr.). În ziua de Nowruz, regii diferitelor naţiuni aflate în Imperiul Persan obişnuiau să-i aducă daruri împăratului, numit şi "regele regilor". De aici, această sărbătoare s-a răspândit în toate regiunile care au intrat sub influenţa culturală persană sau iraniană.

În prezent, Nowruz este celebrată de popoare cu religii şi culturi diferite de pe tot cuprinsul acestei suprafeţe geografice, dar şi în alte zone ale Globului unde trăiesc membri ai acestor comunităţi. Ritualurile practicate cu această ocazie reflectă legătura inseparabilă dintre om şi natură şi a respectului acestuia faţă de sursele naturale de viaţă. Se organizează, astfel, festivaluri tradiţionale, concerte, evenimente culturale sau chiar adevărate ceremonii de plantare, pentru a marca, astfel, renaşterea naturii.

Începând cu anul 2016, "Sărbătoarea Sosirii Primăverii", denumită "Nawrez" este celebrată şi în România, de către membrii minorităţii tătare turco-musulmane.

Propunerea legislativă pentru declararea acestei zile, iniţiată de deputaţi PSD, PNL şi aparţinând grupului minorităţilor naţionale altele decât cea maghiară, a fost adoptată de Senat la 22 septembrie 2015. Potrivit expunerii de motive a proiectului, "din Asia până în Europa fiecare popor îşi are propriile legende, iar Nawrez reprezintă pentru popoarele turce o sărbătoare foarte veche, cu o deosebită încărcătură simbolistică. Sărbătoarea Nawrez şi a anului nou este foarte bine asemănată cu sărbătoarea de Paşte a creştinilor prin prisma compatibilităţii legate de tradiţii şi obiceiuri". Cu ocazia acestei sărbători, se vopsesc ouă în trei culori - roşu, galben şi verde, iar tradiţia spune că până ce pe pământ nu cad coji de ouă, nu vine primăvara. "Cojile de ouă căzute pe pământ semnifică scăparea de greutăţi şi instaurarea unui început mai bun", se mai arată în expunerea de motive, publicată pe site-ul www.cdep.ro.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat proiectul de lege privind declararea acestei zile la 25 noiembrie 2015.

La 17 decembrie 2015, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de promulgare a legii, iar Legea nr. 333/2015 privind declararea zilei de 21 martie ca Sărbătoarea Sosirii Primăverii pentru membrii minorităţii tătare turco-musulmane, denumită "Nawrez", a intrat în vigoare la 24 decembrie 2015.

La 20 martie 2023, o expoziţie intitulată "Celebrating Nowruz: New Day, New Life Exhibitions" / "Celebrând Nowruz: Zi nouă, viaţă nouă" a fost vernisată, la ARCUB, în prezenţa ambasadorului Iranului, Sadat Meidani, a ambasadorului Indiei, Rahul Shrivastava, şi a ambasadorului Turkmenistanului, Annamammet Annayev. Vizitatorii au putut admira costume tradiţionale din cele trei ţări, obiecte de artizanat, bijuterii, instrumente muzicale, fotografii, dar şi clipuri cu obiceiurile de Nowruz din ţările prezente la expoziţie, iar la Sala Mare de la ARCUB au avut loc proiecţii de filme documentare despre Nowruz. Expoziţia, care a avut loc în perioada 20-26 martie 2023, a fost organizată de Ambasada Republicii Islamice Iran în România, cu sprijinul Primăriei Capitalei, prin ARCUB - Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti, şi cu participarea Ambasadei Turkmenistan şi a Ambasadei Indiei în România. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: iran.un.org