A murit profesorul de ştiinţe politice Daniel Barbu, fost ministru al Culturii (fişă biografică)
Profesorul Daniel Barbu, fost ministru al Culturii (2012-2013), a murit luni, 18 martie 2024, a anunţat Facultatea de Teologie Romano-Catolică a Universităţii din Bucureşti, într-un mesaj postat pe Facebook.
Daniel Constantin Barbu s-a născut la 21 mai 1957, în Bucureşti. Licenţiat în istoria artei, Academia de Arte din Bucureşti (1980) şi doctor în istorie, Universitatea ''Babeş-Bolyai'' din Cluj-Napoca (1991), a făcut studii doctorale de teologie la Université de Fribourg din Elveţia (1991-1993). A obţinut titlul de doctor în teologie al Universităţii din Bucureşti (2015). De asemenea, a fost auditor al École des Hautes Etudes de Défense Nationale din Paris (1998) şi a mai susţinut un doctorat în filosofie la Universitatea din Bucureşti, în 1999, potrivit CV-urilor postate pe site-ul Facultăţii de Ştiinţe Politice al Universităţii din Bucureşti şi http://www.fspub.unibuc.ro/ şi https://www.ae-info.org/.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
Potrivit site-ului www.senat.ro, a activat ca muzeograf la Muzeul Satului şi de Artă Populară (1980), apoi la Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti (1981-1986). A fost cercetător ştiinţific la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Universităţii Bucureşti, din 1990 - cercetător al Academiei Române (1987-1998); conferenţiar universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative a Universităţii din Bucureşti (1993-1996). Din 1997, a fost profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Bucureşti, iar în 1999, a fost numit conducător de doctorat în ştiinţe politice, se arată pe site-ul http://www.fspub.unibuc.ro/.
Între 1994 şi 2000, a fost decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice şi Administrative al Universităţii din Bucureşti, funcţie deţinută şi între 2002-2004. Între 1999 şi 2011, a fost director al Institutului de Cercetări Politice al Universităţii din Bucureşti. A fost vicepreşedinte al Comisiei de sociologie, ştiinţe politice şi ştiinţe ale comunicării a Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (2002-2010), director al Şcolii doctorale de ştiinţă politică a Universităţii din Bucureşti (2004-2011); şef al catedrei de ştiinţă politică a Universităţii din Bucureşti (2004-2010). A fost director al Consiliului Studiilor Universitare de Doctorat al Universităţii din Bucureşti (sept.-dec. 2012), membru al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, preşedinte al Comisiei de sociologie, ştiinţe politice şi administrative (2012-2016).
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
Secretar ştiinţific al comitetului de redacţie, ''Revue des Études Sud-est Européennes'' (1990-1996); directorul Editurii Meridiane din Bucureşti (1990-1991); redactor şef al revistei "Verbum" (1990-1993); director general al cotidianului ''Realitatea Românească'' (1991-1992); director al revistei ''Studia Politica. Romanian Political Science Review'', editată de Universitatea Bucureşti (2001-2010); membru în comitetul ştiinţific internaţional al revistei "Scienza&Politica. Per una storia delle dottrine", editată de Universita degli studi di Bologna (din 2002); membru în comitetul editorial al "Central European Political Science Review", editată de Central European Political Science Association (din 2007); membru în comitetul ştiinţific al revistei "History of Communism in Europe", editată de Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi "Memoria Exilului Românesc" (din 2014); membru în consiliul ştiinţific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (din 2014), potrivit cv-ului postat pe site-ul www.roaep.ro.
Între 1990-1991, a fost membru al Comisiei Naţionale a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice.
Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO
Între 1997 şi 1998, a fost consilier de stat în cadrul Preşedinţiei României. În aceeaşi perioadă, a fost membru în Conseil Permanent de la Francophonie.
La 7 august 2012, preşedintele interimar Crin Antonescu a semnat decretul de numire a lui Daniel Barbu în funcţia de consilier prezidenţial, coordonator al departamentului de Analiză Politică, funcţie deţinută până la 27 august 2012.
Foto: (c) ILIE BUMBAC / AGERPRES FOTO
La alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, Daniel Barbu, membru PNL, a obţinut un post de senator, pe listele USL, în circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti, colegiul uninominal nr. 5. A făcut parte din Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal până în septembrie 2014. A fost membru al Grupului parlamentar Liberal Conservator (din sept. 2014) şi lider al grupului (din mart. 2016), potrivit site-ului www.cdep.ro.
A deţinut funcţia de ministru al Culturii în Cabinetul Ponta II, începând cu 21 decembrie 2012 şi până la 17 decembrie 2013.
Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO
Între 17 ianuarie 2015 şi 23 martie 2017, a fost preşedinte al Institutului de Studii Liberale, potrivit cv-ului postat pe site-ul www.roaep.ro.
În iunie 2016, a candidat, din partea Partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE), la Primăria Capitalei. În decembrie 2016, a candidat, din partea ALDE, la alegerile pentru Senat, fără să obţină, însă, un nou mandat de senator.
Foto: (c) ILIE BUMBAC / AGERPRES FOTO
La 24 mai 2017, Daniel Barbu a fost numit, prin votul Plenului Camerei Deputaţilor şi Senatului, în funcţia de preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente (AEP), pe care a deţinut-o până la 27 februarie 2019, după ce, la 15 februarie 2019, îşi prezentase demisia din funcţie, din motive personale. În calitate de preşedinte al AEP, în 2018, a creat revista specializată "Revista Română de studii electorale", conform CV-ului de pe site-ul https://www.ae-info.org/.
A fost decorat, în anul 2000, cu Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Ofiţer pentru activitatea desfăşurată în domeniul învăţământului superior.
Foto: (c) VIOREL LAZARESCU / AGERPRES FOTO
A scris 13 cărţi şi a editat alte două volume. A publicat, de asemenea, 52 de capitole în volume şi 86 de articole în reviste academice din România sau internaţionale, mai scrie https://www.ae-info.org/. Între lucrările publicate, se numără: ''Şapte teme de politică românească'' (1997); ''Republica absentă. Politică şi societate în România postcomunistă'' (1999), ''O arheologie constituţională românească. Studii şi documente'' (2000); ''Bizanţ contra Bizanţ. Explorări în cultura politică românească'' (2001); "Politica pentru barbari" (2005); "Indistincţia. O cronică a sfârşitului politicii româneşti" (2010); "Au cetăţenii suflet? O teologie politică a societăţilor post-seculare" (2016); "Pia Libertas" (2023) etc. AGERPRES/(Documentare - Andreea Onogea, Ionela Gavril; editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Adrian Dãdârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
FRAGMENT DE ISTORIE: Primul omnibus a circulat la Nantes (10 august 1826)
La Nantes, în Franța, omul de afaceri și pionierul transportului public Stanislas Baudry (1777-1830) a deschis prima linie de omnibus la 10 august 1826, potrivit https://www.1-jour.fr/. Cele două trăsuri trase de cai, fiecare cu o capacitate de 16 persoane, ofereau servicii gratuite între centrul
FRAGMENT DE ISTORIE: 180 de ani de la fondarea Institutului Smithsonian (10 august)
La 10 august 1846 a fost creat, în baza unui document al Congresului american, semnat de președintele James K. Polk (1845-1849), Institutul Smithsonian - cel mai mare complex muzeal, educațional și de cercetare din lume, cuprinzând 21 de muzee, 14 centre educaționale și de cercetare, precum și Grădina Zoologică Națională, conform
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 10 august
Ortodoxe Sf. Mc. Laurențiu (arhidiaconul); Sf. Sfințit Mc. Xist, episcopul Romei; Sf. Mc. Ipolit Duminica a 9-a după Rusalii Greco-catolice Sf. arhidiac. m. Laurențiu Romano-catolice Sf. Laurențiu, diacon m. Sfântul Mucenic Laurențiu este p
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 10 august
Este a 222-a zi a anului 2026. Au mai rămas 143 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 13 m și apune la 20 h 29 m. Luna răsare la 02 h 26 și apune la 19 h 16 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Audrey Tautou
Actrița Audrey Tautou s-a născut la 9 august 1976, la Beaumont, Auvergne, în Franța. Și-a început cariera în filme de televiziune la sfârșitul anilor 1990 și a câștigat un concurs de căutare a talentelor sponsorizat de o companie media franceză în 1999. Mai târziu în acel an, a apărut în primul ei rol impor
9 august - Ziua internațională a popoarelor indigene (ONU)
La 9 august este celebrată Ziua internațională a popoarelor indigene, sub auspiciile Națiunilor Unite. Adunarea Generală a ONU a adoptat, la 13 septembrie 2007, Declarația Națiunilor Unite pentru drepturile popoarelor indigene. Adoptarea documentului a reprezentat un moment important pentru cooperarea și solidaritatea între popoarele indigene și statele
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 9 august
Ortodoxe Sf. Ap. Matia; Sf. 10 Mc. care au pătimit pentru icoana lui Hristos Duminica a 10 după Rusalii Greco-catolice Duminica a 10-a după Rusalii. Sf. ap. Matia; Sf. Tereza Benedicta a Crucii (Edith Stein), Patroana Europei Romano-catolice Duminica a 19-a de peste an Sf. Tereza Benedicta a Crucii (Edith Stein
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 9 august
Este a 221-a zi a anului 2026. Au mai rămas 144 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 12 m și apune la 20 h 30 m. Luna răsare la 01 h 36 și apune la 18 h 26 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
DOCUMENTAR: Fostul jucător profesionist de tenis Roger Federer împlinește 45 de ani (8 august)
Roger Federer este unul dintre cei mai eleganți și compleți jucători din istoria tenisului. Născut la 8 august 1981 în Basel, Elveția, potrivit www.rogerfederer.com, a dominat circuitul ATP timp de aproape două decenii, redefinind standardele excelenței în 'sportul alb'. Pasionat de
8 august - Ziua ASEAN (Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est)
Ziua ASEAN, sărbătorită anual pe 8 august, marchează fondarea Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) în 1967, odată cu semnarea Declarației ASEAN, cunoscută și sub numele de Declarația de la Bangkok. ASEAN a jucat un rol vital în promovarea creșterii economice, a progresului social și a dezvoltării culturale în regiune. Celebrarea Zilei ASEAN evi
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 8 august
Ortodoxe Sf. Preot Mucenic Alexandru din Basarabia; Sf. Ier. Emilian Mărturisitorul, episcopul Cizicului, și Miron, episcopul Cretei Greco-catolice Sf. ep. m. Emilian; Sf. Dominic Romano-catolice Sf. Dominic, pr. Sfântul Preot Mucenic Alexandru d
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 8 august
Este a 220-a zi a anului 2026. Au mai rămas 145 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 10 m și apune la 20 h 32 m. Luna răsare la 00 h 39 și apune la 17 h 23 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Săptămâna europeană 3-7 august 2026
Evenimente desfășurate la nivelul instituțiilor europene în perioada 3-7 august 2026: Reuniunea miniștrilor de interne ai UE pe tema crizei migranților din Ceuta; Uniunea Europeană a anunțat că va acorda Ucrainei încă 1,4 miliarde de euro în beneficii din activele rusești înghețate; Comisia Europeană a finalizat etapele juridice finale pentru
Retrospectiva evenimentelor interne 3-7 august 2026
Discuțiile și măsurile luate în contextul stării de alertă energetică (31 iul - 31 aug), adoptarea în sesiune extraordinară a propunerii legislative privind integritatea (jalon PNRR), precum și contestarea ei la CCR, adoptarea în sesiune extraordinară a propunerii legislative a Strategiei naționale privind biodiversitatea (jalon PNRR), lansarea de către AUR
PERSONALITATEA ZILEI: Muzicianul George Enescu
George Enescu este considerat cel mai important muzician român. Personalitatea sa artistică s-a manifestat în multiple ipostaze: compozitor, violonist, pedagog, pianist și dirijor, evidențiază pagina muzeului care îi poartă numele - https://www.georgeenescu.ro/. A început să c&a