Ziua internaţională a pădurilor este marcată, în fiecare an, la 21 martie, la nivel mondial.

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat Rezoluţia A/RES/67/200, din 21 martie 2012, prin care a declarat celebrarea acestei zile începând din 2013, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare asupra gestionării, conservării şi dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de păduri, în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare.

În această zi, ţările sunt încurajate să întreprindă eforturi locale, naţionale şi internaţionale pentru a organiza activităţi care implică păduri şi copaci. Tema pentru fiecare Zi internaţională a pădurilor este aleasă de Parteneriatul de colaborare privind Pădurile. În 2024, tema se referă la "Pădurile şi inovaţia. Noi soluţii pentru o lume mai bună" ("Forests and innovation. New solutions for a better world"), conform http://www.fao.org/international-day-of-forests.

Inovaţia şi tehnologia au transformat capacitatea ţărilor de a monitoriza pădurile şi de a face raportări precise cu privire la acestea. Potrivit sursei citate, 13,7 miliarde de tone de reduceri sau îmbunătăţiri ale emisiilor de dioxid de carbon din pădure au fost raportate Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice, datorită monitorizării inovatoare şi transparente a pădurilor.

De asemenea, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) consideră că sunt necesare noi inovaţii tehnologice pentru a opri defrişarea şi degradarea pădurilor. Pentru că anual sunt pierdute din cauza defrişărilor 10 milioane de hectare de pădure şi aproximativ 70 de milioane de hectare sunt afectate de incendii, sunt necesare inovaţii tehnologice pentru sistemele de avertizare timpurie pentru incendii de vegetaţie şi pentru a permite producţia durabilă de mărfuri.

Anul trecut, tema Zilei internaţionale a pădurilor a fost "Pădurile şi sănătatea" ("Forests and health"). Tema pentru 2022 a fost "Pădurile şi producţia şi consumul durabil" ("Forests and sustainable production and consumption"), iar cea pentru anul 2021 - "Restaurarea pădurilor: o cale spre recuperare şi bunăstare" ("Forest restoration: a path to recovery and well-being").

Tema pentru Ziua internaţională a pădurilor din 2020 a fost "Pădurile şi biodiversitatea - Prea preţioase ca să le pierdem" ("Forests and biodiversity - Too precious to lose"), menţionează Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO). În 2019, tema aleasă pentru Ziua internaţională a pădurilor a fost "Învaţă să iubeşti pădurile", în timp ce în 2018 ziua a fost marcată în cadrul tematicii "Pădurile şi oraşele durabile". Tema din 2017 a fost "Păduri şi energie", cea din 2016 a fost legată de "creşterea gradului de conştientizare a modului în care pădurile sunt esenţiale pentru aprovizionarea planetei cu apă dulce, care este esenţială pentru viaţă". În 2015, ziua a fost marcată sub îndemnul "Pădurile - Clima - Schimbare".

Potrivit site-ului http://apepaduri.gov.ro, Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) recomandă statelor membre să iniţieze acţiuni pentru reconstituirea pădurilor de toate tipurile, prin organizarea unor campanii de plantare a arborilor.

Forumul Naţiunilor Unite pentru Păduri (UNFF) a fost desemnat de Adunarea Generală a ONU pentru a facilita marcarea Zilei internaţionale a pădurilor, în colaborare cu FAO, cu guvernele, cu organizaţiile internaţionale şi regionale, precum şi cu părţile interesate, inclusiv cu societăţile civile. Celebrarea acestei zile se bazează pe rezultatele pozitive ale Anului internaţional al pădurilor, marcat în 2011. Manifestările organizate pentru a celebra Ziua internaţională a pădurilor din acest an includ plantarea de arbori, dar şi alte evenimente, precum expoziţii de artă, fotografie, vizionarea de filme şi diverse reuniuni ce tratează teme legate de gestionarea pădurilor.

Pădurile acoperă o treime din suprafaţa pământului, îndeplinind funcţii vitale în întreaga lume. Aproximativ 1,6 miliarde de oameni depind de păduri pentru existenţa lor, medicamente, combustibil, hrană şi adăpost, notează www.genevaenvironmentnetwork.org.

Pădurile găzduiesc aproximativ 80% din biodiversitatea terestră din lume, arată www.mmediu.ro. Pădurile sunt formate din peste 60.000 de specii de copaci. Diversitatea genetică ajută pădurile să facă faţă schimbărilor climatice şi altor ameninţări. Biodiversitatea se află sub ameninţare gravă din cauza defrişărilor, a degradării pădurilor şi a schimbărilor climatice. Gestionarea durabilă a pădurilor şi refacerea acestora la nevoie este esenţială pentru oameni, biodiversitate şi climă.

Lumea pierde zece milioane de hectare de pădure în fiecare an din cauza defrişărilor - aproximativ dimensiunea Islandei - şi insectele afectează în jur de 35 de milioane de hectare de pădure anual. (sursa: FAO 2020)

Omenirea nu şi-a pus problema rolului pădurii în mod ştiinţific decât foarte târziu, începând cu secolul al XIX-lea, ca urmare a modificărilor socio-economice ce au determinat o creştere importantă în utilizarea şi exploatarea lemnului.

Pădurile găzduiesc cele mai diverse ecosisteme biologice de pe suprafaţa terestră, adunând peste jumătate din speciile terestre de animale, plante şi insecte. Ele joacă un rol-cheie în lupta împotriva schimbărilor climatice şi contribuie la menţinerea echilibrului de oxigen, de dioxid de carbon şi a umidităţii din aer. Totuşi, în ciuda tuturor acestor beneficii ecologice, economice, sociale şi de sănătate, este distrusă o mare parte a pădurilor de care umanitatea are nevoie pentru a supravieţui. Defrişările la nivel mondial continuă într-un ritm alarmant. Practic, circa 13 milioane de hectare de pădure sunt distruse anual. Defrişările cauzează între 12-20% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, ce provoacă schimbările climatice.

Conform Planului de acţiune al UE pentru păduri, ele reprezintă un domeniu important pentru Uniunea Europeană, suprafaţa acestora acoperă 37,8% din teritoriul european şi asigură existenţa a 3,4 milioane de persoane (silvicultura şi industriile bazate pe resurse forestiere). În plus, UE este al doilea producător de lemn rotund industrial după Statele Unite ale Americii şi produce aproximativ 80% din pluta disponibilă la nivel mondial.

În contextul schimbărilor climatice, pădurile joacă un rol important, nu doar pentru captarea dioxidului de carbon, ci şi prin producţia de biomasă şi prin potenţialul pe care îl au în domeniul energiilor regenerabile. Pădurile au o importanţă deosebită şi din punct de vedere social şi cultural, sunt atractive pentru populaţia urbană, permit desfăşurarea de activităţi recreative sau benefice pentru sănătate şi reprezintă un patrimoniu cultural important.

Fondul forestier în România ocupa, la sfârşitul anului 2022, o suprafaţă de 6,613 milioane hectare, respectiv circa 28% din suprafaţa ţării, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică în anul 2023. Suprafaţa pădurilor reprezintă 97,6% din fondul forestier naţional. Fondul forestier naţional a înregistrat, în 2022, o creştere de aproximativ 0,1%, faţă de anul precedent, în timp ce volumul de masă lemnoasă recoltată s-a majorat cu 1,2%. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Doina Lecea, editor online: Andreea Preda)