Desfăşurarea Congresului Partidului Popular European la Bucureşti şi aprobarea candidaturii Ursulei von der Leyen pentru un al doilea mandat la preşedinţia Comisiei Europene s-au numărat printre principalele subiecte ale spaţiului european în săptămâna ce se încheie.

Comisia Europeană

*La 4 martie 2024, Comisia Europeană (CE) şi România au lansat cadrul de cooperare privind gestionarea frontierei şi a migraţiei. Documentul a fost semnat de comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson şi vicepremierul român Cătălin Predoiu, ministru al afacerilor interne, care a participat la reuniunea Consiliului Justiţiei şi Afaceri Interne (4-5 martie). Un document similar a fost semnat de executivul UE şi Bulgaria. Cadrele de cooperare se bazează pe punerea în aplicare cu succes, de către cele două ţări, a unor proiecte-pilot pentru proceduri rapide de azil şi returnare, iniţiate în martie 2023, şi permit trecerea de la soluţii ad hoc la unele durabile.

În particular, Comisia Europeană a lansat, în aceeaşi zi, o nouă măsură de finanţare specifică în valoare de 85 de milioane de euro în cadrul Instrumentului privind vizele şi gestionarea frontierei (BMVI) 2021-2017, în vederea consolidării capacităţilor naţionale la frontierele externe ale UE. Bulgaria şi România pot acum solicita finanţarea suplimentară pentru a extinde sau moderniza actualele sisteme de supraveghere a frontierelor, a achiziţiona mijloace de transport, inclusiv echipamente cu senzori termici, şi a cumpăra echipamente de operare precum camere cu senzori de detectare a mişcării.

*La 5 martie, CE şi Înaltul Reprezentant au prezentat prima strategie industrială europeană în domeniul apărării la nivelul UE şi au propus un set de noi acţiuni menite să contribuie la creşterea competitivităţii şi a gradului de pregătire al industriei sale de apărare. Strategia prezintă atât provocările cu care se confruntă în prezent baza industrială şi tehnologică de apărare europeană (EDTIB), cât şi oportunitatea de a valorifica întregul său potenţial şi stabileşte o direcţie pentru următorul deceniu. Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIP) include atât aspecte financiare, cât şi aspecte legate de reglementare şi va mobiliza 1,5 miliarde de euro din bugetul UE în perioada 2025-2027, pentru a spori în continuare competitivitatea EDTIB, anunţă CE pe pagina https://ec.europa.eu/.


Consiliul UE

*La 6 martie, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au ajuns la un acord asupra Regulamentului privind solidaritatea cibernetică în Uniunea Europeană, ce stabileşte o nouă bornă pentru rezistenţa cibernetică a Europei, potrivit declaraţiilor făcute de secretarului de stat belgian pentru afaceri digitale, Mathieu Michel, în numele preşedinţiei Consiliului UE. O primă componentă a regulamentului este instituirea unui sistem european de alertă privind securitatea cibernetică, constând într-o reţea de centre cibernetice naţionale şi transfrontaliere, care vor mobiliza instrumente şi infrastructuri de ultimă generaţie, precum inteligenţa artificială şi analiza avansată a datelor, pentru a detecta rapid ameninţările şi incidentele cibernetice. Regulamentul privind solidaritatea cibernetică va spori finanţarea acţiunilor în domeniul securităţii cibernetice din cadrul programului Europa Digitală pentru perioada 2025-2027.

*La 6 martie, Preşedinţia belgiană a Consiliului Uniunii Europene şi Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu asupra proiectului legislativ privitor la transferul de proceduri în investigaţiile penale. Noul regulament introduce norme ce stabilesc condiţiile în care procedurile penale iniţiate într-un stat membru al UE pot fi transferate către alt stat membru, contribuind astfel la combaterea mai eficientă a infracţionalităţii transfrontaliere. ''Combaterea eficientă a infracţionalităţii înseamnă şi că ţările din UE cooperează pentru ca investigaţia penală să se desfăşoare în ţara cel mai bine plasată pentru a servi justiţiei. Această lege va fi un mare pas înainte pentru ca acest lucru să se întâmple'', a declarat ministrul belgian al justiţiei Paul Van Tigchelt, în numele preşedinţiei Consiliului UE.


Parlamentul European

*La 4 martie, Comisia de bugete a Parlamentului European (BUDG) a aprobat priorităţile bugetare ale Parlamentului European propuse de negociatorul-şef pentru bugetul UE pe anul 2025, eurodeputatul român Victor Negrescu. Printre elementele noi incluse sunt solicitarea de fonduri suplimentare pentru aderarea completă a României la spaţiul Schengen, accesul la tratamente medicale performante în toată Europa, sprijinirea agriculturii şi a mediului rural, prevenirea efectelor calamităţilor naturale (secete sau inundaţii), facilitarea repatrierii diasporei prin înlesnirea transferului drepturilor sociale şi crearea unui fond european pentru educaţie.

Un element semnificativ a fost includerea dimensiunii sociale drept criteriu pentru alocarea fondurilor, ceea ce poate conduce la creşterea alocărilor pentru România. Finalizarea acestei faze importante a procesului bugetar european va permite Parlamentului European să intre în negocierile cu reprezentanţii Comisiei Europene şi ai Consiliului privind bugetul UE pentru 2025.

*La 4 martie, Uniunea Europeană a ajuns la un acord vizând reducerea deşeurilor rezultate din ambalajele de plastic, acord ce prevede interzicerea, până cel târziu la 1 ianuarie 2030, a recipientelor de plastic de unică folosinţă în restaurante şi cafenele şi restrângerea utilizării 'poluatorilor eterni' PFAS, potrivit AFP şi Reuters. Eurodeputaţii şi statele membre UE s-au pus de acord asupra acestui text cheie al Pactului Verde ce stabileşte ţinta de reducere cu 5% până în 2030 (faţă de 2018) a volumului total de deşeuri de ambalaje în UE, apoi de 10% în 2035 şi 15% până în 2040. Toate ambalajele din UE vor trebui să fie reciclabile începând din 2030 şi să fie efectiv reciclate 'la scară' până în 2035, pentru a fi încurajată dezvoltarea economiei circulare, arată un comunicat al Parlamentului European. Acordul mai trebui validat oficial de Cei 27 şi de plenul Parlamentului European pentru a intra în vigoare.

*Între 5 şi 8 martie, a fost deschisă la sediul Parlamentului European expoziţia 'Tezaurul Băncii Naţionale a României, trimis la Moscova şi niciodată returnat - o datorie mai veche de un secol', prin care Banca Naţională a României a adus în atenţia Uniunii Europene chestiunea tezaurului în aur al României ajuns la Moscova în timpul Primului Război Mondial. Obiectivul expoziţiei, organizată cu sprijinul eurodeputatului român Eugen Tomac (PPE), a fost de a prezenta o parte din documentele, arhivele şi imaginile existente ce descriu privarea ilicită a României de tezaurul său naţional, depus în custodie la Moscova în timpul Primului Război Mondial. La inaugurarea expoziţiei au fost prezenţi, printre alţii, eurodeputaţii români Rovana Plumb, Corina Creţu, Maria Grapini şi Vlad Botoş, eurodeputatul lituanian Petras Austrevicius şi ambasadoarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, Daniela Morari.

*Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, şi-a exprimat speranţa, în cadrul unui interviu acordat AGERPRES la 6 martie 2024, că decizia României de a comasa alegerile europarlamentare cu cele locale va duce la o creştere a participării la vot, dar şi la transmiterea unui mesaj de la nivel local la nivel european pe care membrii Parlamentului European să îl ducă cu ei în legislativul UE.

De asemenea, preşedinta Parlamentului European a lăsat să se înţeleagă că nu vede cu ochi răi decizia PSD şi PNL de a candida cu o listă comună la alegerile europarlamentare, afirmând că marea coaliţie la care au participat grupul Partidul Popular European din PE şi cel al social-democraţilor, S&D - familiile politice europene ale principalelor partide din România - este cea care a trecut Uniunea Europeană prin pandemia de COVID-19 şi războiul din Ucraina, şi respectiv că a colaborat întotdeauna excelent cu toţi membrii români ai legislativului european, indiferent de partidul din care proveneau.


*Europarlamentare 2024

Partidul Popular European (PPE) s-a reunit la 6-7 martie în congres la Bucureşti, pentru a marca startul campaniei sale electorale pentru alegerile europene din iunie, în care sondajele de opinie îl plasează drept prima forţă politică. La eveniment, au participat peste 2.000 de delegaţi din peste 40 de ţări, printre care s-au numărat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, 11 şefi de stat şi de guvern din Uniunea Europeană, preşedinţii de partide şi comisarii europeni care fac parte din familia politică, dar şi lideri europeni din afara UE, membri ai PPE, cum ar fi preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, sau preşedinta Elveţiei, Viola Amherd, care au luat cuvântul în prima zi a reuniunii.

Co-găzduit de Partidul Naţional Liberal (PNL), preşedintele PPE, Manfred Weber, şi secretarul general al PPE, Thanasis Bakolas, congresul a avut ca obiective: reafirmarea valorilor şi principiilor politice, adoptarea manifestului PPE, precum şi alegerea candidatului la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, se arată pe site-ul dedicat evenimentului.

- Adunarea Politică a validat la 5 martie înscrierea Ursulei von der Leyen în competiţia pentru desemnarea candidatului PPE la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, actuala preşedintă a Comisiei Europene, fiind singura care s-a înscris în cursa pentru desemnarea candidatului PPE la preşedinţia executivului UE. La 7 martie, candidatura a fost aprobată cu 400 de voturi pentru şi 89 împotrivă, din cele 489 de voturi valabil exprimate.

- La 6 martie, lideri de guvern şi de opoziţie din Europa de Est au făcut apel la intensificarea sprijinului pentru Ucraina, inclusiv prin oferirea de noi arme, şi a luptei împotriva Rusiei conduse de preşedintele Vladimir Putin, considerând că o eventuală victorie a Moscovei în război ar reprezenta o ameninţare pentru securitatea europeană şi globală.

- La 6 martie, PPE a adoptat în unanimitate manifestul care cere aderarea cât mai curând posibil a României la spaţiul Schengen, după ce delegaţia austriacă a Partidului Popular la putere a renunţat să mai voteze împotrivă. "Trebuie să reparăm spaţiul Schengen, care este în prezent disfuncţional, în special prin consolidarea în continuare a protecţiei frontierelor externe ale UE şi prin prevenirea migraţiei ilegale către Europa, pentru a avea un spaţiu Schengen sigur şi complet, fără controale la frontierele interne", mai pledează documentul intern al formaţiunii paneuropene. Manfred Weber a ţinut să îi felicite pe "prietenii" români pentru aderarea la spaţiul Schengen cu frontierele maritime şi aeriene de la 31 martie.

- La 7 martie, Ursula von der Leyen, candidata desemnată a PPE la preşedinţia Comisiei Europene, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că obiectivul ei este păstrarea unei Uniuni Europene puternice şi sigure, paşnice şi prospere, democratice şi unite.

"Ştim cu toţii că Uniunea noastră este lucrul cel mai preţios pe care trebuie să-l păstrăm şi să-l dezvoltăm pentru generaţiile viitoare. Pentru asta luptăm. (...) Bilanţul nostru arată că Europa a rezistat în cele mai dificile circumstanţe şi am pus fundaţiile unui viitor de succes. Acum trebuie să abordăm etapele viitoare cu unitate şi concentare deplină. Şi de aceea candidez pentru un nou mandat la cârma Comisiei Europene", a spus von der Leyen după aprobarea candidaturii sale. "Şi suntem alături de Ucraina şi o susţinem în paşii săi viitori spre Europa pentru că este singurul mod în care putem prezerva securitatea şi prosperitatea Uniunii Europene. Şi este calea cea bună de a le transmite autocraţilor din această lume că ne vom apăra democraţiile şi ne vom lupta pentru valorile noastre. Vrem să păstrăm o Uniune Europeană puternică şi sigură, paşnică şi prosperă, democratică şi unită", a mai adăugat preşedinta în exerciţiu a Comisiei Europene. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Mariana Zbora-Ciurel)