Personalitate recunoscută a vieţii culturale internaţionale, violonistul Yehudi Menuhin s-a remarcat prin promovarea, pe plan mondial, a creaţiei artistice a compozitorului român George Enescu, dar şi prin prietenia remarcabilă cu celebrul muzician român, care i-a fost nu numai profesor, ci şi mentor.

S-a născut la 22 aprilie 1916, la New York. A luat primele lecţii de vioară în 1921, cu Sigmund Anker, şi în acelaşi an a susţinut primul spectacol la un concert al elevilor, iar la vârsta de şapte ani, în 1923, interpreta concertul pentru vioară al lui Mendelssohn, alături de San Francisco Symphony Orchestra, potrivit www.menuhin.org.

A susţinut primul său recital, la San Francisco, în 1925, cu Louis Persinger la pian, al cărui discipol devenise din 1923, câştigând admiraţia atât pentru competenţa sa tehnică cât şi pentru interpretarea muzicală.

Sosirea pe aeroportul Băneasa a violonistului Yehudi Menuhin (stg.), a fost întâmpinat de George Enescu (dr.), 12.05.1946.

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES 

Concertul de debut - Simfonia spaniolă, de Édouard Lalo - a fost susţinut în 1926, la Manhattan Opera House, cu Orchestra din San Francisco condusă de Louis Persinger. Anul următor, 1927, a susţinut două concerte la Paris cu Orchestra Lamoureux condusă de Paul Paray (Simfonia spaniolă şi Ceaikovski - Concertul pentru vioara) şi a început să studieze cu violonistul şi compozitorul român George Enescu cel care i-a influenţat profund stilul de interpretare şi cu care a rămas un prieten pe tot parcursul vieţii, potrivit www.britannica.com.

Sosirea pe aeroportul Băneasa a violonistului Yehudi Menuhin, a fost întâmpinat de George Enescu - 1946.

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES 

A susţinut numeroase concerte în lumea întreagă, fiind apreciat pentru talentul său deosebit. În 1935 a efectuat un turneu mondial, care a inclus Australia, Noua Zeelandă, Africa de Sud şi Europa. A susţinut 110 de concerte în 72 de oraşe. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Menuhin a susţinut în jur de 500 de concerte pentru trupele aliate, iar în 1945, împreună cu Benjamin Britten, compozitor, a plecat în Germania pentru o serie de concerte.

În 1959, marele violonist s-a stabilit la Londra, iar în 1963 a deschis Menuhin School Yehudi pentru copiii din Stoke d'Abernon, districtul Surrey. De asemenea, în cursul anilor 1960, Menuhin a lărgit sfera sa muzicală şi a început colaborarea cu cele mai mari orchestre ale lumii în calitate de dirijor.

În 1966 la Bath şi în 1967 la Organizaţia Naţiunilor Unite, Menuhin a susţinut un duet instrumental alături de compozitorul indian Ravi Shankar. De asemenea, a interpretat şi muzică de jazz, realizând înregistrări cu violonistul Stéphane Grappelli.

Banchet dat în onoarea violonistului Yehudin Menuhin (centru) - 1946

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES  

Maestrul Menuhin a fost în mai multe rânduri oaspete al Festivalului Internaţional "George Enescu", începând cu prima ediţie, din 1958, organizată la trei ani după moartea compozitorului George Enescu (1881-1955). În 1995, a deschis ediţia a XIII-a a Festivalului şi i s-a decernat titlul de membru de onoare al Universităţii de Muzică din Bucureşti. De asemenea, a participat la ceremonia dezvelirii bustului mentorului său, George Enescu, amplasat în faţa vilei ''Luminiş'' din Sinaia, unde mai fusese în anul 1926 când a fost impresionat de calităţile de muzician şi de pedagog ale lui George Enescu, dar şi de România, aşa cum o cunoscuse în acea vizită.

Sosirea pe aeroportul Băneasa a violonistului Yehudi Menuhin (stg.), a fost întâmpinat de George Enescu (dr.), 12.05.1946.

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES   

Implicarea sa afectivă, spirituală în raporturile cu George Enescu i-au determinat pe organizatorii Festivalului George Enescu să-i propună, în 1998, lui Yehudi Menuhin să fie preşedinte de onoare al celei de-a XIV-a ediţii a festivalului, statut ce a fost acceptat.

A fost preşedinte al Consiliului Internaţional al Muzicii al UNESCO, ales în 1969 (pentru trei mandate succesive, până în 1975), şi a mai prezidat şi alte festivaluri anuale de muzică, precum cel de la Gstaad, Elveţia (1957), Bath (1959-1968) şi Windsor (1969-1972), Marea Britanie.

A fost recompensat cu cele mai înalte distincţii, fiind Cavaler al Ordinului Imperiului Britanic sau Membru al Ordinului de Merit. A primit, în martie 1997, la Bonn, Marea Cruce a Ordinului de Merit al RFG, cea mai înaltă distincţie a acestei ţări, iar, în septembrie 1998, i s-a decernat titlul Doctor Honoris Causa al Academiei de Muzică ''George Dima'' din Cluj-Napoca, precum şi titlul ''Cetăţean de Onoare'' al acestui oraş.

Pe lângă cetăţenia americană, a dobândit ulterior şi cetăţenie elveţiană (1970) şi britanică (1985), fiind înnobilat în Marea Britanie cu titlul Lord Menuhin of Stoke d'Abernon.

Sosirea pe aeroportul Băneasa a violonistului Yehudi Menuhin, a fost întâmpinat de George Enescu - 1946.

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES  

Marele violonist a fost şi un scriitor prolific. Scrierile sale includ colecţia de eseuri "Theme and Variations" (1972), lucrările de educaţie muzicală "Violin: Six Lessons" (1972) şi "Violin and Viola" (1976; împreună cu William Primrose şi Denis Stevens), "The Music of Man" (1979; împreună cu Curtis W. Davis), precum şi autobiografia "Unfinished Journey" (1977, reeditată în 1997).

Pe lângă muzică, a fost pasionat şi de artă, politică, psihologie şi filosofie, fiind deseori implicat în apărarea cauzelor umanitare, ecologice şi ale drepturilor omului.

Yehudi Menuhin a fost căsătorit cu Nola Nicholas şi cu Diana Gould.

După una dintre cele mai lungi şi prestigioase cariere muzicale ale secolului al XX-lea, Sir Yehudi Menuhin a murit la 12 martie 1999, la Berlin. În memoria sa a fost înfiinţată Fundaţia Internaţională care-i poartă numele şi care coordonează şi pune în aplicare, la nivel mondial, proiecte culturale iniţiate de Lordul Menuhin. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiţă, redactori Arhiva Foto: Mihaela Tufega; editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)

* Explicaţie foto din deschidere: Sosirea pe aeroportul Băneasa a violonistului Yehudi Menuhin (stg.), a fost întâmpinat de George Enescu (dr.), 12.05.1946.