La 12 martie 2024 este marcată Ziua mondială împotriva cenzurii cibernetice.

Potrivit Articolului 19 al Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, ''orice om are dreptul la libertatea opiniilor şi exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat.'', conform https://www.ohchr.org/.

Organizaţia Reporteri fără Frontiere a lansat, la 12 martie 2008, marcarea acestei zile pentru a atrage atenţia la nivel internaţional asupra accesului liber neîngrădit la nivel global la reţeaua de internet, conform www.rsf.org. Prin marcarea acestei zile se urmăreşte creşterea gradului de conştientizare publică asupra importanţei reprezentate de schimbul de idei şi de informaţii în mediul online, pentru că internetul reprezintă un mediu de manifestare a libertăţii de expresie şi de gândire. Libertatea de expresie reprezintă un deziderat obligatoriu pentru fiecare societate construită pe respectarea libertăţilor şi drepturilor fundamentale.

Libertatea privind accesul la internet a continuat să scadă în 2023 pentru cel de-al treisprezecelea an consecutiv, un impact parţial în acest sens fiind datorat gradului de implicare al utilizării programelor de inteligenţă artificială utilizate pentru identificarea mesajelor de dezinformare şi de cenzură asupra conţinutului online, potrivit datelor centralizate în raportul organizaţiei nonprofit americane Freedom House, citat de publicaţia Time, la adresa https://time.com/6319723/global-internet-freedom-decline-2023/.

Raportul, publicat la 4 octombrie 2023, centralizează datele privind libertatea de acces şi de utilizare a serviciilor de internet în 70 de state de pe glob prin folosirea unei metode comprehensive de examinare a obstacolelor privind accesul la internet, limitările asupra conţinutului şi încălcările drepturilor utilizatorilor. Cercetarea din raport a scos la iveală faptul că multe state, printre care enumerăm Mianmar, Filipine şi Costa Rica, au redus drastic libertăţile online în acest an.

China are cel mai scăzut nivel al libertăţii privind accesul la internet, pentru cel de-al nouălea an consecutiv, conform datelor centralizate de raportul Freedom House, indică https://time.com/6319723/global-internet-freedom-decline-2023/. În 55 din cele 70 de state monitorizate în raport, utilizatorii s-au confruntat cu repercusiuni juridice pentru mesajele exprimate în mediul online, un record comparativ cu alţi ani. În 41 de state, oamenii au fost atacaţi sau omorâţi ca rezultat al mesajelor postate în mediul online. De asemenea, Freedom House a descoperit faptul că portaluri de internet care afişau conţinut protejat de dreptul internaţional în materie de drepturile omului au fost blocate într-un număr record de 41 de state.

Potrivit lui Allie Funk, director cercetător pentru tehnologie şi democraţie la Freedom House, cauzele principale ale opresiunii pe internet sunt complexe şi diferă de la ţară la ţară. Primul este scăderea extinsă a democraţiei, segment de asemenea monitorizat de Freedom House, iar cel de-al doilea este succesul guvernului chinez de a reuşi să exporte în străinătate modelul său de suveranitate cibernetică, conform lui Allie Funk de la Freedom House, potrivit https://time.com. Organizaţia Freedom House a fost înfiinţată în 1941, şi publică anual rapoartele Libertatea la nivel mondial şi Libertatea pe internet. Aceste rapoarte evaluează libertăţile politice şi civile în statele lumii, precum şi libertatea online.

La nivel mondial, potrivit datelor centralizate la 31 ianuarie 2024, 5,35 miliarde de oameni utilizează serviciile de internet, reprezentând aproape 66,2% din populaţia globului, conform datelor centralizate de https://datareportal.com/. Numărul utilizatorilor de internet la nivel mondial a crescut anul anterior cu 1,8%, fiind vorba de 97 de milioane de noi utilizatori online care au accesat pentru prima dată serviciile de internet, indică https://datareportal.com/. Un număr de 13 state la nivel mondial au prezentat date potrivit cărora accesul la serviciile de internet în anul 2023 a fost realizat în proporţie de 99% sau chiar peste la nivelul întregii ţări.

Datele centralizate arată că statele din nordul Europei au cele mai mari rate ale implementării serviciilor de acces la internet, atât Norvegia cât şi Danemarca raportând un procent al utilizării internetului de 99 la sută şi peste acest procent la nivelul naţional al fiecăreia dintre aceste ţări. Suedia şi Finlanda au la nivel naţional 98,1% şi respectiv 97,8% în ce priveşte utilizarea internetului la începutul anului 2024. Şi state bogate din Orientul Mijlociu, precum Arabia Saudită, Bahrain, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Qatar, au raportat o rată de utilizare naţională a internetului de 99%, potrivit https://datareportal.com/.

În 2023, la nivelul Uniunii, 92% din totalul persoanelor Uniunii Europene cu vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani au folosit internetul cel puţin o dată în decurs de trei luni înainte de realizarea sondajului Eurostat, dat publicităţii în decembrie 2023, indică https://ec.europa.eu. Trei state membre, Luxemburg, Danemarca şi Suedia, au raportat o rată de 99% privind utilizarea internetului în 2023, iar cea mai mică proporţie s-a înregistrat în Bulgaria (80%), Croaţia (83%) şi Grecia (85%). În cursul anului 2023, 18% dintre utilizatorii de internet din Uniunea Europeană şi-au exprimat în mediul online opiniile civice şi politice, iar 54% au interacţionat cu autorităţile cu ajutorul platformelor online, arată https://ec.europa.eu. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Horia Plugaru, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: ohchr.org