O PERSONALITATE PE ZI: Soprana Arta Florescu
Arta Florescu, soprană, profesoară de canto, personalitate a scenei lirice româneşti şi internaţionale, s-a născut la 10 martie 1921, la Bucureşti. A studiat la Conservatorul din Bucureşti, în perioada 1939-1942, cu Elena Saghin (canto), Ioan D. Chirescu, Constantin Brăiloiu, Mihail Jora şi M. Vulpescu, după cum indică site-urile https://www.radioromaniacultural.ro/ şi https://www.facebook.com/operanb.ro/.
S-a perfecţionat la Geneva, cu Anna Maria Guglielmetti (1946) şi la Viena, cu Kurt Masur, Balzer şi Josef Krips (1947).
"Cântăreaţă cu largi disponibilităţi vocale în toate genurile şi formele muzicale, nu a cunoscut graniţe între creaţia clasică şi contemporană, între muzica universală şi muzica românească, între operă şi operetă, între lied şi oratoriu. Dispunând de un fizic excepţional, de o inteligenţă scenică particulară, de o probitate profesională exemplară, Arta Florescu a realizat eroine de neuitat în teatrul liric românesc", spunea muzicologul Viorel Cosma (1923-2017) despre celebra soprană, conform surselor amintite.
Sursa foto: romania-muzical.ro
În perioada 1937-1942 a fost solistă la Societatea Corală "România" din Bucureşti, potrivit https://www.radioromaniacultural.ro/. "În 20 martie 1939, va debuta la Radiodifuziune cu un program de lieduri de Henri Duparc, Robert Schumann şi Alfred Alessandrescu, apoi, la 29 martie 1942, apare pentru prima dată pe scena Ateneului Român, fiind acompaniată la pian de Nicolae Rădulescu, cu pagini de H. Wolf, Duparc, Ernest Chausson, Richard Strauss, J. Marx, R. Hahn, Igor Stravinski, George Enescu. Tot la Ateneu va aborda oratoriul, la 29 martie 1942, sub bagheta dirijorului Ionel Perlea, cu Stabat Mater, de G. Clari, iar la 5 decembrie 1942, debutează pe scena Operei Române, în "Lucia di Lammermoor", de Gaetano Donizetti, sub conducerea lui Jean Bobescu", menţionează acelaşi site.
A activat solistă (1942-1945) şi prim-solistă (1945-1968) la Opera Română, conferenţiar, profesor şi şef al Catedrei de Canto de la Conservatorul din Bucureşti (1950-1989) şi profesor invitat la Opera din Istanbul (1976).
A interpretat de-a lungul carierei solistice peste 70 de roluri, în "Răpirea din Serai", "Nunta lui Figaro", "Don Giovanni" de Wolfgang Amadeus Mozart, "Ifigenia în Aulida" de Christoph Willibald Gluck, "Trubadurul", "Traviata", "Aida", "Rigoletto", "Don Carlos", "Otello" de Giuseppe Verdi, "Boema", "Madama Butterfly", "Tosca" de Puccini, "Cavalerul rozelor" de Richard Strauss, "Wilhelm Tell" de Gioachino Rossini ş.a.
Sursa foto: Radio România/Facebook
Soprana Arta Florescu a cântat pe scenele teatrelor "Balşoi" din Moscova, "Staatsoper" din Berlin, "Royal de La Monnaie" din Bruxelles, "Municipal" din Rio de Janeiro, "Staatsoper" din Leipzig, "Champs Élysées" din Paris, "Kirov" din Sankt Petersburg etc. şi a întreprins numeroase turnee artistice în Franţa, Japonia, Austria, Ungaria, URSS, Polonia, Italia, Marea Britanie, Bulgaria, China, Brazilia, Germania, Belgia, Israel, Elveţia, Turcia ş.a.
La catedra de canto a conservatorului bucureştean a format noi talente, precum Maria Slătinaru-Nistor, Eugenia Moldoveanu, Cleopatra Melidoneanu, Vorica Cortez, Lucia Ţibuleac, Angela Gheorghiu, Leontina Ciobanu-Văduva, Bianca Ionescu, Iulia Isaev şi foarte multe altele, indică site-urile menţionate. A participat ca membru în juriile a numeroase mari concursuri de canto naţionale şi internaţionale, în lumea întreagă.
Prin decretul regal nr. 1.886 din 14 iunie 1946, Artei Florescu, artistă lirică, i-a fost conferit ordinul "Meritul Cultural", clasa I, pentru creaţii în domeniul artelor şi pentru sprijinul moral şi artistic dat pentru propăşirea artelor şi culturii. (https://www.radioromaniacultural.ro/). În 1964 i s-a acordat titlul de Artist al Poporului "pentru merite deosebite în activitatea desfăşurată în domeniul teatrului, muzicii şi artelor plastice", iar în 1971 a fost distinsă cu Ordinul Meritul Cultural clasa I.
Aniversarea sopranei Arta Florescu la 75 de ani la Palatul Cotroceni, 11.03.1996.
Foto: (c) LUCIAN TUDOSE/AGERPRES FOTO
Arta Florescu a murit la 6 iulie 1998, la Bucureşti. A fost înmormântată în Cimitirul "Reînvierea" din Bucureşti. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Andreea Preda)
* Explicaţie foto din deschidere: Aniversarea sopranei Arta Florescu la 75 de ani la Palatul Cotroceni, 11.03.1996.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
DOCUMENTAR: Manechinul Linda Evangelista împlinește 60 de ani (10 mai)
Linda Evangelista este una dintre cele mai faimoase supermodele ale anilor '90. A apărut pe coperțile a peste 700 de reviste de modă, eleganță și lifestyle. Este cunoscută, în special, pentru colaborarea cu faimosul Steven Meisel, etalon al fotografiei fashion. Linda s-a născut la 10 mai 1965, în orașul St. Catharines din provincia canadiană On
DOCUMENTAR: Bono, liderul trupei U2, împlinește 65 de ani (10 mai)
Liderul trupei U2, Bono (Paul David Hewson), s-a născut la 10 mai 1960, la Dublin, și a crescut în partea de nord a acestui oraș în cartierele Ballymun și Glasnevin. În 1971, s-a mutat în centrul orașului pentru a începe să studieze la Institutul de învățământ ''St. Patrick''. Un an mai târziu părinții l-au &ici
CONIL Fest, Festivalul Integrării, ediția a-XXVI-a (10-11 mai)
În zilele de 10 și 11 mai 2025, este programată, la Circul Metropolitan din București, cea de-a XXVI-a ediție a CONIL Fest - Festivalul Integrării. Intitulat anul acesta 'Flori de Mai', este cel mai mare eveniment cultural și artistic din România dedicat copiilor 'tipici, cât și celor cu cerințe educaționale speciale', potrivit
10 mai - Ziua internațională a arborelui de argan
Ziua internațională a arborelui de argan este sărbătorită, în fiecare an, la 10 mai. A fost stabilită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU), prin rezoluția A/RES/75/262, fiind adoptată prin consens la 5 martie 2021. Arganul (Argania spinosa) este o specie autohtonă din regiunea subsahariană din sud-vestul Marocului, care crește &icir
10 mai - Ziua internațională a luptei împotriva maladiei Lupus
Ziua internațională a luptei împotriva maladiei Lupus este marcată la 10 mai pentru atrage atenția asupra impactului pe care această boală o are asupra oamenilor din întreaga lume. Proclamată în 2004, la Eaton (Anglia), de un Comitet director internațional, reprezentând 13 țări, această zi este susținută de Federația Mondială Lupus. Ace
10 mai - Ziua mondială a comerțului echitabil
În fiecare a doua sâmbătă a lunii mai, Organizația Mondială a Comerțului Echitabil (World Fair Trade Organization - WFTO) marchează Ziua mondială a comerțului echitabil. ''Fii vocea #BusinessRevolution!'' este tema campaniei pentru anul 2025. În 2024, WFTO a declanșat o mișcare globală puternică, #BusinessRevolution!, o invita
10 mai - Ziua mondială a păsărilor migratoare (ONU)
Ziua mondială a păsărilor migratoare este sărbătorită într-un an de două ori, în lunile mai și octombrie, în concordanță cu natura ciclică a migrației păsărilor în diferite emisfere. În 2025, marcarea acestei zile are loc la 10 mai și la 12 octombrie. (sursa: https://www.worldmigra
10 mai - Ziua Românității Balcanice
La 10 mai 2025 este sărbătorită Ziua Românității Balcanice, în conformitate cu prevederile Legii 156 din 7 iunie 2021. Proiectul de lege pentru instituirea Zilei Românității Balcanice a fost adoptat, la 12 mai 2021, cu 293 de voturi favorabile, două împotrivă și două abțineri, de Camera Deputaților, în calitate de for decizional,
10 mai - Ziua Independenței Naționale a României
La 10 mai 2025 este aniversată Ziua Independenței Naționale a României, în baza Legii nr. 189 din 8 iulie 2021, potrivit www.cdep.ro. La 18 aprilie 2016, în Biroul Camerei Deputaților, deputatul PNL Gigel Sorinel Știrbu a prezentat propunerea de proiect legislativ pentru marcarea, în fiec
CITATUL ZILEI
'Poetul ... nu-i și nu poate fi decât contemporan.' - C.A.Rosseti (''Reflecții și maxime'', Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 10 mai
Ortodoxe Sf. Cuv. Calistrat de la Timișeni și Vasiova; Sf. Ap. Simon Zilotul Greco-catolice Sf. ap. Simon Zelotul Romano-catolice Sf. Ioan de Avila, pr. înv.; Fer. Ivan Merz, laic Sfântul Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova (1900-197
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 10 mai
Este a 130-a zi a anului 2025. Au mai rămas 235 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 54 m și apune la 20 h 31 m. Luna răsare la 18 h 34 m și apune la 04 h 36 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel)
Săptămâna europeană 5-11 mai 2025
Reuniunea informală a miniștrilor de externe ai UE în format Gymnich, rezoluția privind viziunea Parlamentului și solicitările sale privind bugetul UE pentru perioada 2028-2034, instituirea Ordinului European de Merit, sprijinul suplimentar acordat de Comisia Europeană pentru a sprijini statele membre în implementarea Pactului privind migrația și azilul, noi inve
Retrospectiva evenimentelor interne 5-9 mai 2025
Publicarea de către AEP a rezultatelor finale ale primului tur al alegerilor prezidențiale din 4 mai, validarea primului tur de scrutin de către Curtea Constituțională și calificarea lui Nicușor Dan (independent) și a lui George Simion (AUR) în al doilea tur, demisia premierului Marcel Ciolacu din fruntea guvernului și ieșirea PSD din coaliția de guvernare, desemnarea
FRAGMENT DE ISTORIE: 75 de ani de la prezentarea Declarației Schuman de către ministrul francez Robert Schuman (9 mai 1950)
La 9 mai 1950, ministrul francez al afacerilor externe Robert Schuman a susținut declarația prin care a propus crearea la nivel european a unei instituții pentru gestionarea în comun a producției de cărbune și oțel, considerată principalul furnizor pentru industria producătoare de război și, deci, pentru alimentarea războiului. Declarația a fost un pas f