România a avut cea mai mare rată de naturalizare dintre ţările UE în 2022, potrivit datelor Eurostat. În aceeaşi perioadă, a înregistrat cel mai scăzut nivel de deşeuri reciclate pe persoană. În 2021, întreprinderile producătoare cu capital străin din ţara noastră au generat peste 40% din valoarea adăugată pe piaţă. Cifrele reprezentative pentru comerţul UE - Rusia se numără, de asemenea, printre rezultatele statisticilor publicate de Eurostat în luna februarie.


Sondajul Eurobarometru privind "Conştientizarea şi încrederea publicului în statisticile europene", realizat în octombrie 2023 în numele Eurostat, arată că 69% dintre cetăţenii UE şi 78% dintre români au auzit de Eurostat, 67% din UE şi 77% din România sunt de acord cu afirmaţia "Am încredere în statisticile şi datele furnizate de Eurostat", iar 65% dintre respondenţii europeni şi 70% dintre cei români îşi exprimă acordul cu afirmaţia "Eurostat oferă statistici imparţiale şi date care sunt obiective şi imparţiale", potrivit rezumatului publicat pe https://ec.europa.eu/eurostat la 28 februarie 2024.

În cadrul sondajului, respondenţilor li s-au adresat întrebări despre atitudinea lor faţă de statistici şi date, în general, precum şi întrebări pentru a testa cunoştinţele despre Eurostat. Sondajul online a inclus respondenţi din medii socio-demografice mixte, totalizând 25.903 de persoane din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene şi 1.024 din România, potrivit https://europa.eu/eurobarometer.

***

În 2021, 1,1% dintre întreprinderile producătoare de piaţă din UE erau controlate din străinătate. Mai mult de jumătate dintre acestea (59,4%) erau controlate de întreprinderi din alte ţări UE, 40,6% fiind înregistrate în afara UE, arată rezultatele publicate de Eurostat la 9 februarie 2024.

Întreprinderile cu capital străin au contribuit semnificativ la economia UE, constituind 22,5% din valoarea adăugată pe piaţa producătorilor din UE. Valoarea adăugată a întreprinderilor cu capital străin a fost cea mai mare în Irlanda (71,9%), Luxemburg (55,5%) şi Slovacia (49,4%). Cele mai scăzute ponderi ale valorii adăugate au fost observate în Franţa (14,7%), Cipru (15,6%) şi Germania (16,7%). În România, acest indicator depăşeşte 40%, situându-se pe locul şapte în rândul ţărilor UE.

În ceea ce priveşte numărul de întreprinderi, ponderea celor controlate din străinătate a fost cea mai mare în Luxemburg (29,2%), urmată de Estonia (10,3%) şi Polonia (6,8%). La celălalt capăt al intervalului, Belgia (0,1%), Italia (0,3%) şi Franţa (0,4%) au înregistrat cele mai mici ponderi ale întreprinderilor străine în piaţă. În cifre absolute, România se situează pe locul al doilea în lista ţărilor UE, cu un număr total de 27.879 de întreprinderi producătoare cu capital străin, după Germania (35.070).

În ceea ce priveşte angajaţii şi persoanele care desfăşoară activităţi independente în astfel de companii, întreprinderile controlate din străinătate au reprezentat 15% din locurile de muncă din UE. Luxemburg (43,8%), Polonia (32,1%) şi Irlanda (28,2%) au înregistrat cele mai mari ponderi. În schimb, acest indicator s-a situat sub pragul de 10% în Grecia (7,5%), Cipru (7,8%) şi Italia (9,5%). În cifre absolute, numărul total de persoane angajate în activităţile desfăşurate de întreprinderile producătoare cu capital străin situează România pe locul al şaselea (1.243.445), după Germania (3.926.943), Polonia (2.277.205), Franţa (2.259.230), Spania (2.104.219) şi Italia (1.673.042), arată statisticile publicate pe https://ec.europa.eu/eurostat.


***

În 2022, cantitatea de deşeuri municipale generate pe persoană în UE a fost de 513 kg, cu 19 kg pe persoană sau cu 4% mai puţin decât în 2021 (532 kg), arată rezultatele studiilor Eurostat, publicate la 8 februarie 2024.

Generarea de deşeuri municipale a variat considerabil între membrii UE. În 2022, cetăţenii austrieci (827 kg de persoană), danezi (787 kg) şi luxemburghezi (720 kg) au generat cea mai mare cantitate de deşeuri municipale, în timp ce în România (301 kg), Polonia (364 kg) şi Estonia (373 kg) au fost generate cele mai mici cantităţi. Variaţiile între ţări reflectă diferenţe în modelele de consum, bunăstarea economică, precum şi în ceea ce priveşte colectarea şi gestionarea deşeurilor municipale.

În ceea ce priveşte reciclarea, UE a înregistrat o medie de 249 kg de persoană, în scădere faţă de media din 2021 de 264 kg de persoană.

Austria (516 kg), Danemarca (411 kg) şi Germania (409 kg) au avut cea mai mare cantitate de deşeuri reciclate per persoană. Pe de altă parte, România (36 kg), Malta (75 kg) şi Grecia (90 kg) au avut cea mai mică cantitate, potrivit datelor publicate pe https://ec.europa.eu/eurostat.

***

În 2022, 989.000 de persoane au dobândit cetăţenia ţării UE în care au locuit, evidenţiind o creştere de aproximativ 20% (+163.100 de persoane) faţă de 2021, arată articolul ''Citizenship granted to almost 1 million people in 2022'', publicat la 29 februarie 2024 de Eurostat.

Cel mai mare număr de cetăţenii (în cifre absolute) a fost acordat de Italia (213.700; 22% din totalul UE), urmată de Spania (181.800; 18% din totalul UE) şi Germania (166.600; 17%).

Cele mai mari creşteri înregistrate în acordarea cetăţeniei rezidenţilor străini în 2022, comparativ cu 2021, au fost înregistrate în Italia (+92.200), Spania (+37.600) şi Germania (+36.600). La celălalt capăt al scalei, cele mai mari scăderi au fost observate în Franţa (-15.900), Ţările de Jos (-9.300) şi Portugalia (-3.700).

Datele Eurostat arată că 87% dintre toţi cei cărora li s-a acordat cetăţenia UE a ţării în care locuiau erau cetăţeni ai unei ţări non-UE. Cetăţenii unei alte ţări UE decât ţara de reşedinţă au reprezentat 12%. Restul aveau fie o cetăţenie anterioară necunoscută (1%), fie erau apatrizi (0,7%).

În 2022, rezidenţii marocani reprezentau cel mai mare grup de cetăţeni noi ai UE, cu un total de 112.700 de persoane cărora li s-a acordat statutul de cetăţenie. Al doilea grup ca mărime au fost cetăţenii sirieni (90.400), urmat de albanezi (50.300).

România a avut cea mai mare rată de naturalizare în 2022 dintre ţările UE, cu 26,8 cetăţenii acordate la 100 de rezidenţi străini. Suedia s-a situat la o valoare de 10,6, urmată de Olanda la 4,4 şi Italia la 4,2. La celălalt capăt al scalei, cele mai scăzute rate de naturalizare la 100 de rezidenţi străini au fost înregistrate în Letonia şi Estonia (ambele 0,4), Austria şi Bulgaria (ambele 0,7) şi Malta şi Cehia (ambele 0,8). Rata de naturalizare reprezintă raportul dintre numărul de persoane care au dobândit cetăţenia unei ţări în care au locuit pe parcursul unui an faţă de numărul de străini rezidenţi în aceeaşi ţară la începutul anului, arată https://ec.europa.eu/eurostat.

***

Comerţul UE cu Rusia a fost puternic afectat de restricţiile de import şi export impuse de UE ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina, arată articolul ''Reduced levels of EU-Russia trade continue'', publicat de Eurostat la 29 februarie 2024.

Atât exporturile, cât şi importurile au scăzut considerabil sub nivelurile de dinainte de invazie. Valorile ajustate sezonier arată că ponderea Rusiei în importurile extra-UE a scăzut de la 9,5% în februarie 2022 la 1,9% în decembrie 2023, în timp ce ponderea exporturilor extra-UE a scăzut de la 3,8% la 1,4% în aceeaşi perioadă.

În martie 2022, un vârf al deficitului comercial cu Rusia s-a situat la 18,6 miliarde de euro, în principal din cauza preţurilor ridicate la produsele energetice. Acest deficit a fost redus la 0,1 miliarde de euro în martie 2023 şi nu s-a schimbat prea mult până în decembrie 2023, când s-a ridicat la 0,8 miliarde de euro.

În total, gazele naturale, produsele petroliere, fierul şi oţelul şi îngrăşămintele au reprezentat aproximativ două treimi din totalul importurilor extra-UE din Rusia în al patrulea trimestru al anului 2023. Între al patrulea trimestru din 2021 şi al patrulea trimestru din 2023, ponderea Rusiei în importurile extra-UE a scăzut semnificativ pentru petrol şi gaze naturale. Scăderile pentru îngrăşăminte şi fier şi oţel au fost mai puţin pronunţate.

Importurile de petrol din Rusia au scăzut de la 28% din toate importurile de petrol din afara UE în al patrulea trimestru din 2021 până la la 3% în al patrulea trimestru din 2023. Cei mai mari furnizori de petrol din UE în importurile extra-UE, în acelaşi trimestru din 2023, au fost SUA (16%), Norvegia (11%) şi Kazahstan (9%).

Ponderea Rusiei în importurile extra-UE de gaze naturale a scăzut de la 33% în al patrulea trimestru din 2021 la 13% în acelaşi trimestru din 2023. Cei mai mari furnizori de gaze naturale ai UE în al patrulea trimestru din 2023 în importurile extra-UE au fost SUA (22%), Norvegia (21%) şi Algeria (18%), arată https://ec.europa.eu/eurostat/. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Ady Ivaşcu)