La 3 martie, în fiecare an, este sărbătorită Ziua mondială a vieţii sălbatice. La 20 decembrie 2013, în cadrul celei de-a 68-a sesiuni, Adunarea Generală a ONU a proclamat data de 3 martie drept Ziua mondială a vieţii sălbatice, Secretariatul CITES fiind desemnat, în colaborare cu alte organizaţii ONU, să faciliteze implementarea la nivel global a Zilei mondiale a vieţii sălbatice, menţionează site-ul https://www.wildlifeday.org/.

CITES sau Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de floră şi faună pe cale de dispariţie este un tratat multilateral ce are ca scop protecţia plantelor şi a animalelor aflate în pericol şi monitorizarea activităţilor de comercializare, pentru a nu fi pusă în pericol supravieţuirea speciilor, care a fost semnat la Washington, la data de 3 martie 1973, potrivit site-ului https://www.cites.org.

Convenţia de la Washington a intrat în vigoare la 1 iulie 1975 şi protejează, astăzi, împotriva supraexploatării prin comerţul internaţional, peste 40.900 de specii - aprox. 6.610 specii de animale şi 34.310 specii de plante -, care au fost catalogate în trei anexe, pe baza gradului de periclitate în care se află. Conform prevederilor CITES, comerţul internaţional cu specii de floră şi faună sălbatice este reglementat printr-un sistem de permise şi certificate, care asigură controlul acestor operaţiuni, indică https://cites.org/eng/disc/species.php.

CITES (183 de ţări şi Uniunea Europeană) este unul dintre cele mai puternice instrumente de conservare a vieţii sălbatice din lume prin reglementarea comerţului internaţional. O ţară sau o organizaţie de integrare economică regională, pentru care Convenţia a intrat în vigoare, este numită "parte" de către CITES, precizează site-ul https://www.cites.org. România a aderat la CITES prin Legea nr. 69 din 15 iulie 1994, potrivit https://www.cdep.ro/.

În 2024, Ziua mondială a vieţii sălbatice se desfăşoară sub tema "Connecting People and Planet: Exploring Digital Innovation in Wildlife Conservation", ce are ca scop explorarea inovaţiei digitale şi evidenţierea modului în care tehnologiile şi serviciile digitale de prezervare pot conduce la protejarea faunei sălbatice, a comerţului durabil şi legal cu animale sălbatice şi a coexistenţei dintre oameni şi animalele sălbatice, pentru generaţiile de astăzi şi pentru cele viitoare, într-o lume din ce în ce mai conectată, se arată pe https://wildlifeday.org/.

Omenirea se află astăzi în mijlocul unei revoluţii digitale globale care distruge barierele din calea guvernanţei digitale centrate pe oameni şi a oportunităţilor egale pentru toţi în vederea activării puterii transformării digitale. "Diviziunea digitală" se micşorează, o conectivitate mai bună şi acces la internet ajungând la 66% din populaţia globală. Cu toate acestea, aproximativ 2,7 miliarde de oameni, la nivel global, nu au încă acces la internet. În medie, doar 36% din populaţia ţărilor cel mai puţin dezvoltate şi a ţărilor în curs de dezvoltare fără ieşire la mare are acces la internet. Femeile şi tinerii sunt cei mai predispuşi să se confrunte cu lacune în ceea ce priveşte formarea de competenţe digitale în lipsa accesului la internet.

Inovaţia tehnologică a făcut ca cercetarea, comunicarea, urmărirea, analiza ADN-ului şi multe alte aspecte ale conservării faunei sălbatice să fie mai uşoare, mai eficiente şi mai precise. Cu toate acestea, accesul inegal la aceste noi instrumente, poluarea mediului şi aplicaţiile nesustenabile ale anumitor tehnologii rămân probleme critice pentru atingerea incluziunii digitale universale până în 2030.

Ziua mondială a vieţii sălbatice 2024 este o platformă pentru schimbul intergeneraţional şi abilitarea tinerilor prin artă, prezentări şi discuţii despre oportunităţile pentru un viitor durabil comun în conservarea digitală a faunei sălbatice. Totodată oferă un punct de plecare pentru a explora ce inovaţii digitale sunt disponibile acum, cu ce discrepanţe intersecţionale se confruntă şi care este direcţia de evoluţie a conectivităţii digitale pentru toţi oamenii. În vederea susţinerii acestor discuţii, Secretariatul CITES face echipă, în acest an, cu Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP), WILDLABS, Jackson Wild şi Fundaţia Internaţională pentru Bunăstarea Animalelor.

În timp ce Ziua mondială a vieţii sălbatice va fi sărbătorită pe 3 martie 2024, evenimentul Naţiunilor Unite (la nivel înalt) va avea loc pe 4 martie 2024 la sediul Naţiunilor Unite din New York, şi va fi transmis în direct pe UN WebTV, potrivit https://wildlifeday.org/.

Prima ediţie a Zilei mondiale a vieţii sălbatice a fost sărbătorită la 3 martie 2014.

La 19 decembrie 2022, a fost adoptat Cadrul Global de biodiversitate Kunming-Montreal, un cadru istoric, care sprijină atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă şi se bazează pe planurile strategice anterioare ale Convenţiei privind biodiversitatea, stabileşte o cale ambiţioasă pentru atingerea viziunii globale a unei lumi care trăieşte în armonie cu natura până în 2050. Printre elementele cheie ale Cadrului se numără patru obiective pentru 2050 şi 23 de obiective pentru 2030, potrivit https://www.un.org/.

Cadrul global de biodiversitate Kunming-Montreal (GBF) a fost adoptat în timpul celei de-a cincisprezecea reuniuni a Conferinţei părţilor (COP 15) în urma unui proces de consultare şi negociere de patru ani. Procesul de implementare a Cadrului Global de biodiversitate Kunming-Montreal va fi ghidat şi sprijinit printr-un pachet cuprinzător de decizii adoptat la COP 15. Acest pachet include un cadru de monitorizare pentru GBF, un mecanism îmbunătăţit de planificare, monitorizare, raportare şi revizuire a implementării, resursele financiare necesare implementării, cadrele strategice pentru dezvoltarea capacităţilor şi cooperarea tehnică şi ştiinţifică, precum şi un acord privind informaţiile secvenţe digitale privind resursele genetice. Prin adoptarea GBF, toate părţile s-au angajat să stabilească obiective naţionale pentru a-l implementa, în timp ce toţi ceilalţi participanţi au fost invitaţi să dezvolte şi să-şi comunice propriile angajamente. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: genevaenvironmentnetwork.org