În perioada 27-29 februarie 2024, Teatrul Naţional Craiova organizează o serie de evenimente reunite sub numele de "Zilele Marin Sorescu la Naţional", în colaborare cu trei teatre din România.

Prin această iniţiativă, Naţionalul craiovean celebrează creaţia marelui scriitor al cărui nume îl poartă, la împlinirea a 88 de ani de la naşterea acestuia.

Sursa foto: Teatrul Naţional Craiova/Facebook 

La 27 februarie, la sala "Ion D Sîrbu", va avea loc reprezentaţia spectacolului "Iona" de Marin Sorescu, producţie a Teatrului Dramaturgilor Români, coordonare scenică Victor Ioan Frunză, cu Lari Giorgescu, Adrian Nour, Lucian Maxim. În ziua următoare, tot la sala "Ion D. Sîrbu", Teatrul Elvira Godeanu din Târgu Jiu prezintă spectacolul "Sus, La Lilieci", scenariu Ana Maria Nistor, regia Florin Liţă, cu o bogată distribuţie.

Sursa foto: Teatrul Naţional Craiova/Facebook  

În ziua de 29 februarie, data naşterii scriitorului, spectatorii vor putea viziona, în premieră naţională, la sala "Amza Pellea", spectacolul "Viziunea vizuinii", un proiect în care sunt implicaţi Simona Măicănescu (actriţă), Victor Solomon (muzică), Alexandru Dabija (asistent regie), Doina Levintza (scenografie). Spectacolul este produs de Fundaţia "Marin Sorescu", al cărei preşedinte este Radu Sorescu, unul dintre nepoţii scriitorului.

Sursa foto: Teatrul Naţional Craiova/Facebook   

În 2023, Teatrul Naţional din Craiova l-a omagiat pe scriitorul Marin Sorescu în zilele de 27 şi 28 februarie, prin prezentarea spectacolului "Paracliserul", în interpretarea şi direcţia de scenă a lui Claudiu Bleonţ şi a videoproiecţiei spectacolului "Iona", ce l-a avut protagonist pe actorul Ilie Gheorghe.

***

Marin Sorescu, poet, prozator şi dramaturg, s-a născut în comuna Bulzeşti, judeţul Dolj, la 29 februarie 1936.

Marin Sorescu, 26.05.1983.

Foto: (c)  FLORIN ROSOGA/Arhiva istorică AGERPRES  

A urmat cursurile liceului ''Fraţii Buzeşti'' din Craiova şi Şcoala Medie Militară ''Dimitrie Cantemir'' din Predeal, potrivit volumului "Dicţionarul scriitorilor români" (Editura Albatros, Bucureşti, 2002). În 1960 a devenit licenţiat al Facultăţii de Filologie a Universităţii ''Al.I. Cuza'' din Iaşi. În 1992, şi-a susţinut doctoratul în filologie la Universitatea din Bucureşti, cu teza ''Insolitul ca energie creatoare, cu exemple din literatura română''.

Marin Sorescu s-a afirmat ca poet încă din anii studenţiei, conducând cenaclul Casei de Cultură a Studenţilor, conform dicţionarului "Membrii Academiei Române (1866-2003)" (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003). După absolvirea facultăţii, în 1960, s-a stabilit în Bucureşti, devenind în acelaşi an redactor la revista ''Viaţa Studenţească'' (unde a şi debutat, în 1959, cu versuri), apoi la ''Luceafărul'' (1963-1966).

A fost redactor la revistele ''Viaţa studenţească'', ''Luceafărul'', ''Viaţa românească'', redactor-şef la Studioul Cinematografic ''Animafilm'' din Bucureşti (1966-1972), redactor-şef al revistei ''Ramuri'' din Craiova (1978-1990), iar în 1990 a fost numit director al Editurii ''Scrisul românesc'' din Craiova.

A fost ministru al Culturii în perioada 25 noiembrie 1993 - 5 mai 1995.

După debutul ca poet în reviste literare, în 1964 a avut loc şi debutul editorial, cu volumul de parodii ''Singur printre poeţi'', stilul său original impunându-se şi prin volumele de versuri publicate ulterior.

Teatrul deţine o pondere însemnată în opera lui Sorescu. Ca dramaturg, Marin Sorescu a continuat experienţa teatrului existenţialist şi a teatrului absurdului, oglindită excepţional de piesele sale: ''Iona'' (1968, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie şi, apoi, Premiul Academiei Române), ''Există nervi'' (1968), ''Paracliserul'' (1970), ''Matca'' (1973), ''Pluta meduzei'' (1974), ''Setea muntelui de sare'' (1974, culegere de piese, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie), ''Răceala'' (1976), ''A treia ţeapă'' (1980), ''Ieşirea prin cer'' (1984), ''Vărul Shakespeare'' (1988).

A semnat şi proză umoristică şi satirică, eseuri, cronici literare.

La 9 martie 1991, Marin Sorescu a fost ales membru corespondent, apoi, la 12 martie 1992, membru titular al Academiei Române. A fost, de asemenea, membru al Academiei Mallarmé din Paris.

A murit la 8 decembrie 1996, la Bucureşti.
***

Teatrul Naţional ''Marin Sorescu'' din Craiova a fost înfiinţat în 1850. În primele decenii de existenţă, aici s-au pus în scenă preponderent spectacole muzicale şi vodeviluri, precum ''Muza de la Burdujeni'', ''Carantina'', ''Nuntă ţigănească'', ''Rudele nevestei mele''. În 1854, destinele instituţiei îi sunt încredinţate lui Theodor Teodorini, artist cu studii dramatice făcute în Franţa şi Italia, care dincolo de realizarea unor spectacole de bună factură, creează o adevărată şcoală a teatrului românesc cu actori precum Aristizza Romanescu, Constantin Serghie, Romald Bulfinski, Remus Comăneanu etc.

După 1900, accentul a fost pus pe spectacolele dramatice, în principal pe clasicii dramaturgiei universale, cu precădere Shakespeare şi Moliere.

Teatrul Naţional din Craiova a devenit un reper în viaţa culturală românească la jumătatea anilor '50, când aici au fost angajaţi mulţi dintre actorii ''generaţiei de aur'': Gheorghe Cozorici, Amza Pellea, Silvia Popovici, Constantin Rauţki, Victor Rebengiuc, Dumitru Rucăreanu, Sanda Toma, împreună cu profesorul lor, regizorul Vlad Mugur.

Începând cu anul 1989, Naţionalul din Craiova cunoaşte un neîntrerupt şir de succese, prin colaborarea cu regizorul Silviu Purcărete.

În anul 1999, Teatrul Naţional din Craiova a fost primul din Europa de Est care a devenit membru al Convenţiei Teatrale Europene.

Din iunie 2005, instituţia a primit numele lui Marin Sorescu.

Actuala clădire a teatrului craiovean, un adevărat simbol arhitectural al oraşului, creaţie a arhitectului Alexandru Iotzu, a fost inaugurată în 1973. În acelaşi an, muzeograful Constantin Gheorghiu a fondat Muzeul Teatrului Naţional, aflat în incinta clădirii. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto din deschidere: Teatrul Naţional Craiova/Facebook