Ziua internaţională pentru dezarmare şi neproliferare a fost stabilită recent, la 7 decembrie 2022, când Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluţie privind proclamarea zilei de 5 martie drept zi internaţională pentru dezarmare şi neproliferare. Prin marcarea zilei se doreşte o mai bună conştientizare şi înţelegere a problematicii legate de dezarmare în rândul publicului, în special al tinerilor, scriu site-urile https://mfa.gov.kg/ şi https://www.un.org/.

La nivelul anului 2021, cheltuielile militare globale au ajuns la 2,1 trilioane de dolari, în timp ce 12.700 de arme nucleare rămâneau o ameninţare existenţială pentru umanitate, atrage atenţia ONU pe site-ul său.

Prin rezoluţia A/RES/77/51, Adunarea Generală invită toate statele membre, organizaţiile Naţiunilor Unite, societatea civilă, mediul academic, mass-media şi privaţii să marcheze această zi, prin toate mijloacele de educaţie şi conştientizare publică.

De la înfiinţarea Naţiunilor Unite, obiectivele dezarmării multilaterale şi limitarea armelor au fost esenţiale pentru eforturile Organizaţiei de a menţine pacea şi securitatea internaţională. Armele de distrugere în masă, în special armele nucleare, continuă să fie o preocupare primordială, din cauza puterii lor distructive şi a ameninţării pe care o reprezintă pentru umanitate. Acumularea excesivă de arme convenţionale şi comerţul ilegal cu arme de calibru mic şi arme uşoare pun în pericol pacea şi securitatea internaţionale, în timp ce utilizarea armelor explozive în zonele populate pune în pericol grav civilii, se mai arată pe site-ul https://www.un.org/.

Prima zi internaţională pentru dezarmare şi neproliferare a fost marcată în 2023, în intervalul 24 februarie-5 martie 2023, prin iniţiativa #Youth4Disarmament lansând campania #ClickDISARM. Iniţiativa #Youth4Disarmament a fost creată ca urmare a unei rezoluţii ONU, adoptate la 12 decembrie 2019 şi la 6 decembrie 2021 şi intitulate "Tineretul, dezarmarea şi neproliferarea", prin care s-a reafirmat contribuţia importantă pe care tinerii o pot aduce la susţinerea păcii şi securităţii, informează site-ul https://www.youth4disarmament.org/.

Cu ocazia marcării, în 2023, a acestei zile, secretarul general al ONU, António Guterres, spunea, în mesajul său că "dezarmarea şi neproliferarea sunt investiţii în pace. Sunt investiţii în viitorul nostru. Să punem capăt acestor ameninţări înainte ca ele să se termine cu noi."

"De asemenea, îndemn liderii să ia măsuri pentru a consolida regimul global de dezarmare şi neproliferare - inclusiv Tratatul privind neproliferarea armelor nucleare - şi să sprijine o nouă agendă pentru pace cu o viziune revigorată pentru dezarmare.", mai spune secretarul general al NATO, în mesajul din 2023, citat pe site-ul https://www.un.org/.

Există şi alte zile internaţionale desfăşurate sub egida ONU, marcând aceeaşi tematică: Ziua internaţională pentru eliminarea totală a armelor nucleare (26 septembrie), precum şi Ziua internaţională împotriva testelor nucleare (29 august).

Neproliferarea armelor nucleare constituie una dintre dimensiunile esenţiale ale păcii şi securităţii internaţionale. Eforturile comunităţii internaţionale în această direcţie, începând cu sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, au culminat cu semnarea, la 1 iulie 1968, a Tratatului de Neproliferare Nucleară (NPT), intrat în vigoare la 5 martie 1970, conform site-urilor mae.ro şi https://www.un.org//.

Tratatul reprezintă pilonul esenţial al regimului de neproliferare a armelor nucleare la nivel global, temeiul realizării dezarmării nucleare şi un element important pentru dezvoltarea viitoare a aplicaţiilor energiei nucleare în scopuri paşnice.

România a ratificat NPT la 30 ianuarie 1970, depunând instrumentele de ratificare în capitalele celor trei state depozitare (Marea Britanie, SUA, URSS) la 4 februarie 1970. România sprijină îndeplinirea obiectivelor NPT şi necesitatea acordării unei importanţe egale celor trei piloni fundamentali ai Tratatului de Neproliferare Nucleară (dezarmare, neproliferare, utilizare paşnică a energiei nucleare), mai scrie site-ul mae.ro.

La rândul său, conceptul de dezarmare nucleară, sub un control internaţional strict şi eficace, rămâne obiectivul final al comunităţii internaţionale, în acord cu prevederile Tratatului de Neproliferare Nucleară.

Mediul actual de securitate la nivel global şi persistenţa riscului proliferării nucleare din partea unor actori statali sau non-statali determină multe state să se bazeze în continuare pe descurajarea nucleară ca un mijloc legitim şi eficient de asigurare a securităţii lor naţionale sau colective. Acestea au respins Tratatul de Interzicere a Armelor Nucleare (TPNW), adoptat la 7 iulie 2017, intrat în vigoare la 22 ianuarie 2021, mai arată site-ul român al Ministerului Afacerilor Externe.

Alianţa Nord-Atlantică şi-a exprimat constant opoziţia publică faţă de TPNW încă de la adoptarea acestuia. România şi aliaţii din NATO nu au participat la negocierea şi adoptarea TPNW, considerând că principalele lipsuri ale Tratatului se referă la ignorarea contextului internaţional de securitate şi la lipsa mijloacelor de verificare care să garanteze în mod credibil respectarea prevederilor sale. TPNW nu produce efecte juridice internaţionale decât pentru statele-părţi la acesta.

În paralel, la iniţiativa SUA, au fost organizate patru summit-uri dedicate securităţii nucleare (Washington 2010, Seul 2012, Haga 2014, Washington 2016), care au urmărit consolidarea agendei globale în domeniul securităţii nucleare, prin evaluarea stadiului implementării măsurilor deja asumate de statele participante şi identificarea de noi angajamente destinate prevenirii şi combaterii terorismului nuclear, conform site-urilor mae.ro şi http://www.nss2016.org/.

De asemenea, în 2018, secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, a lansat "Securing our Common Future: An Agenda for Disarmament", subliniind o viziune a acţiunilor de dezarmare care ajută la punerea lumii noastre pe calea către pace şi securitate durabilă pentru toţi. Agenda recunoaşte totodată contribuţia importantă a dezarmării şi controlului armelor la realizarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, scrie https://www.un.org/. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)