Constantin Silvestri, compozitor, dirijor şi pianist, s-a născut la 31 mai 1913, la Bucureşti. A fost unul dintre cei mai mari dirijori ai secolului XX la nivel mondial şi unul dintre cei mai valoroşi compozitori români, precum şi unul dintre cei mai reprezentativi exponenţi ai generaţiei Enescu, după cum se menţiona într-un comunicat al Centrului Cultural Media Radio România - Editura Casa Radio din 29 octombrie 2013.

A studiat la Conservatorul municipal din Târgu-Mureş şi apoi la Conservatorul din Bucureşti, cu Faust Nicolescu (teorie-solfegii), Mihail Jora (armonie, contrapunct, compoziţie), Constantin Brăiloiu (istoria muzicii), Florica Musicescu (pian), se notează în volumul "Muzicieni români. Compozitori şi muzicologi", autor Viorel Cosma (Ed. Muzicală a Uniunii Compozitorilor, Bucureşti, 1970). În paralel, a urmat cursurile facultăţilor de Drept şi Filosofie din Bucureşti.

Constantin Silvestri a debutat în 1930 la pupitrul Orchestrei Radio, potrivit comunicatului citat. Pianist, compozitor şi dirijor, s-a impus mai întâi la pupitrul orchestrelor simfonice cu care a colaborat. La 20 octombrie 1945, este numit dirijor permanent al Filarmonicii din Bucureşti.

A fost profesor de dirijat orchestră la Conservatorul din Bucureşti (1948-1959), precum şi prim-dirijor (1953-1958) şi director artistic al Orchestrei Radiodifuziunii Române (1958-1959). În ultima etapă a vieţii, a fost dirijor permanent al Orchestrei Simfonice din Bournemouth, Anglia (1963-1969), potrivit site-ului www.georgeenescu.ro.

Constantin Silvestri a fost un eminent susţinător al creaţiei enesciene. "A dirijat premiera românească a operei Oedipe de Enescu în anul 1958, în finalul primei ediţii a Festivalului Internaţional 'George Enescu', iar după stabilirea sa în Anglia a devenit celebru ca dirijor al Orchestrei Simfonice din Bournemouth, pe care a transformat-o într-un ansamblu apreciat pe plan mondial", după cum se menţiona într-un comunicat al Radio România din 27 noiembrie 2013.

Între compoziţiile sale simfonice se numără: "Trei capricii pentru orchestră" (1934), "Concerto grosso" (1941), "Preludiu şi fugă pentru orchestră" (1955). A compus, de asemenea, muzică de cameră ("Sonatina" - 1931; "Jocuri populare româneşti" - 1933; "Cântece de pustiu" - 1944; "Cvartetul de coarde" - 1955 ş.a.), muzică corală ("Nacht und Traume" - 1929) şi muzică vocală ("Şapte lieduri pe versuri de Heinrich Heine" - 1928 şi "Trei lieduri pe versuri de Reiner Maria Rilke" - 1953). A scris, totodată, articole în "Muzica" şi "Flacăra".

"În memoria posterităţii au rămas zecile de înregistrări radiofonice şi discografice, dar mai ales 'Jocurile bihorene', 'Capriciile pentru orchestră', 'Preludiul' şi 'Fuga' pentru orchestră, 'Suitele pentru copii', 'Sonatele' pentru oboi, flaut, violoncel, 'Cântecele de pustiu' (pian) şi liedurile pe versuri de Rainer Maria Rilke, lucrări ce atestă un compozitor de o rară îndrăzneală armonică şi un maestru al culorilor sonore". (www.georgeenescu.ro)

I-au fost decernate Premiul de Stat, clasa I (1952), titlul de Maestru Emerit al Artei (1952) şi de Artist al Poporului (1956), Premiul internaţional al discului "Charles Cross" din Paris (1959).

Constantin Silvestri a murit la 23 februarie 1969, la Londra.

O serie de manifestări au avut loc în 2013, cu prilejul centenarului naşterii celebrului compozitor, dirijor şi pianist. Astfel, Filarmonica de Stat din Târgu Mureş a organizat în perioada 3-24 octombrie 2013 cea de-a 23-a ediţie a Festivalului Internaţional "In memoriam Constantin Silvestri", la care au participat peste 40 de artişti din România şi din străinătate şi care a fost deschis de un concert vocal-simfonic extraordinar "100 de ani de la naşterea lui Constantin Silvestri" susţinut de Orchestra Simfonică a Filarmonicii din Târgu Mureş.

În perioada 24 octombrie-2 decembrie 2013, în foairele Sălii de concerte Mihail Jora a Radiodifuziunii Române au fost deschise două expoziţii-omagiu aparţinând Muzeului Naţional "George Enescu" şi dedicate lui George Enescu şi, respectiv, lui Constantin Silvestri, două personalităţi de prim rang ale vieţii muzicale româneşti, al căror destin a fost strâns legat de Radio România.

Tot în 2013, la Editura Casa Radio a apărut albumul "Constantin Silvestri. Compozitor şi dirijor. Înregistrări istorice din Arhivele Radio România", un dublu compact-disc inclus în colecţia 'Radiolegende', dedicată 'părinţilor fondatori' ai formaţiilor muzicale Radio. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)