Vizita la Kiev a Înaltului reprezentant al UE pentru afaceri externe, Josep Borrell, dezbaterea "This is Europe" din Parlamentul European, la care a participat şi preşedintele român, Klaus Iohannis, acordul provizoriu dintre Consiliu şi Parlament cu privire la deblocarea ajutorului financiar de 50 de miliarde pentru Ucraina, acordul provizoriu dintre Consiliu şi Parlament cu privire la amendarea legislaţiei UE care stabileşte regulile de funcţionare a zonei Schengen, acordul politic provizoriu în Parlamentul European pentru revizuirea bugetului multianual al UE, propunerea preşedintei CE de retragere a proiectului de lege menit să reducă la jumătate utilizarea pesticidelor în UE etc. reprezintă o parte dintre evenimentele desfăşurate la nivelul instituţiilor comunitare în intervalul 5-9 februarie 2024.

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene
*5 februarie: Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe, Josep Borrell, a efectuat o vizită de două zile (5-6) în Ucraina pentru a aborda cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cu mai mulţi membri ai guvernului său sprijinul militar şi politic ferm al blocului comunitar, în ajunul marcării a doi ani de la declanşarea invaziei ruse. În timpul vizitei, Rusia a atacat masiv capitala ucraineană cu rachete, la primele ore ale dimineţii, Josep Borrell fiind nevoit să coboare, împreună cu restul delegaţiei, în adăpostul subteran al hotelului din Kiev, unde a fost cazat.Vizita şefului diplomaţiei europene are loc în contextul unor eforturi sporite ale comunităţii internaţionale de a reface stocurile de arme de care dispun ucrainenii în luptă cu ruşii, la aproape doi ani de la începutul războiului (AFP, EFE). Vizita are loc şi în contextul în care la 7 februarie 2024, liderii europeni au convenit asupra ajutorului de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina.

Parlamentul European
*6 februarie: Deputaţii europeni au dezbătut cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, rezultatele celor mai recente summit-uri ale UE, şi în special Consiliul European Special din 1 februarie, precum şi protestele fermierilor. Concluzia a fost că este necesară o nouă abordare pentru politica agricolă comună a UE şi pentru orice legislaţie viitoare în ce priveşte tranziţia ecologică, conform https://www.europarl.europa.eu/.

*7 februarie: Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, şi preşedintele României, Klaus Iohannis, au susţinut o conferinţă de presă comună, în contextul dezbaterii "This is Europe" din plenara Parlamentului European de la Strasbourg, ca urmare a unei invitaţii primite din partea preşedintei legislativului comunitar, Roberta Metsola.
Preşedintele român a prezentat viziunea sa asupra soluţiilor la principalele provocări cu care se confruntă UE în prezent. Răspunzând unei întrebări despre posibilitatea de a ocupa o funcţie europeană după alegerile pentru PE din iunie, el a spus: "În ce mă priveşte pe mine, nu cred că este momentul să fac speculaţii. Sunt preşedintele României. Sunt membru în Consiliul European, unde după alegerile europene se vor discuta toate aceste poziţii". La rândul său, Roberta Metsola a declarat că este important pentru legitimitatea UE ca toată lumea să se simtă reprezentată în funcţiile de vârf din blocul comunitar şi ca echilibrul geografic să fie respectat. În acelaşi timp, a atras ea atenţia, "provocarea nu este doar populismul, ci şi majoritatea tăcută. Până în ziua alegerilor vom încerca să-i convingem că votul contează". (trimisul special al AGERPRES, Ionuţ Mareş)
Seria de dezbateri "This is Europe" din cadrul Parlamentului European a fost demarată în 2022, la scurt timp după declanşarea războiului împotriva Ucrainei. În perioada 2022-2023, s-au desfăşurat 12 astfel de reuniuni cu lideri europeni, scopul fiind de a reafirma valorile europene şi unitatea, de a consolida dezbaterea democratică pe teme de actualitate şi de a genera o viziune consistentă privind viitorul proiectului european.

*7 februarie: Parlamentul European şi statele membre au ajuns la un acord politic cu privire la revizuirea Cadrului Financiar Multianual, convenită de liderii celor 27 de state la summitul extraordinar al UE din 1 februarie 2024. Acordul la care au ajuns şefii de stat şi de guvern din UE, după ce Ungaria a fost nevoită să renunţe la veto, prevede o consolidare de 64,6 miliarde de euro până în 2027, din care doar 21 de miliarde vor proveni din contribuţii suplimentare din partea statelor membre, conform EFE şi site-ului www.europarl.europa.eu.

*8 februarie: Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care avertizează că politicieni aleşi şi partide din Europa servesc cu bună ştiinţă interesele Moscovei, subminând unitatea şi democraţia UE. De asemenea, eurodeputaţii şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că Rusia furnizează discursuri partidelor de extremă dreapta şi actorilor din întreaga UE, pentru a submina sprijinul pentru Ucraina, scrie site-ul www.europarl.europa.eu.

*9 februarie: Negociatori ai Parlamentului European şi statelor membre ale Uniunii Europene au convenit introducerea unui card de dizabilitate standardizat la nivelul Uniunii. Recunoaşterea statutului de dizabilitate al unei persoane pe întreg teritoriul UE îi va acorda acesteia acces egal la condiţii speciale şi tratament preferenţial la servicii publice şi private, cum ar fi acces la parcare sau tarife de intrare reduse. Aceasta include accesul la transport, evenimente culturale, muzee, centre de petrecere a timpului liber şi sportive sau parcuri de distracţii. Acordul mai trebuie aprobat de PE şi statele membre, ceea ce, în majoritatea cazurilor, este doar o formalitate, conform dpa şi https://www.consilium.europa.eu/.

Consiliul Uniunii Europene
*6 februarie: Consiliul şi Parlamentul au convenit asupra unei propuneri de instituire a Mecanismului pentru Ucraina, pentru a oferi Ucrainei un sprijin financiar în valoare de 50 miliarde de euro pentru perioada 2024-2027. Fondurile vor contribui la refacerea, redresarea şi reconstrucţia Ucrainei. Facilitatea pentru Ucraina va fi structurată pe trei piloni: pilonul I, care presupune că Ucraina va pregăti un plan prin care îşi va prezenta intenţiile pentru redresarea, reconstrucţia şi modernizarea ţării şi reformele pe care intenţionează să le întreprindă ca parte a procesului său de aderare la UE; pilonul II, ce presupune un cadru de investiţii în Ucraina, prin care UE va oferi sprijin sub formă de garanţii bugetare şi o combinaţie de granturi şi împrumuturi de la instituţii publice şi private; pilonul III, care presupune asistenţă pentru aderare la Uniune şi alte măsuri de sprijin care ajută Ucraina să se alinieze la legislaţia UE, conform www.consilium.europa.eu.

*6 februarie: Preşedinţia belgiană a Consiliului UE şi negociatori ai Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu privind amendarea legislaţiei UE, care stabileşte regulile de funcţionare a zonei Schengen atât la frontierele externe, cât şi la cele interne. În conformitate cu noul Cod al frontierelor Schengen, Consiliul poate adopta o decizie care să permită restricţii temporare de călătorie la frontiera externă, în cazul în care există o urgenţă de sănătate publică la scară largă. În timpul pandemiei de COVID-19, UE a putut emite doar recomandări fără caracter obligatoriu statelor membre. Acordul provizoriu va fi transmis reprezentanţilor statelor membre în Consiliu (Coreper) pentru confirmare. De asemenea, noul acord va trebui să fie adoptat oficial de Consiliul UE şi de Parlamentul European, scrie site-ul www.consilium.europa.eu/.

*8 februarie: Cele 27 de state membre UE au aprobat planuri pentru a stabili o misiune militară (Operaţiunea Aspides), ce vizează protejarea navelor comerciale în Marea Roşie de atacurile rebelilor houthi, au confirmat, la această dată, mai mulţi diplomaţi pentru dpa. Misiunea implică desfăşurarea de nave de război europene şi aeropurtate cu sisteme de avertizare pentru protejarea navelor cargo în Marea Roşie, Golful Aden şi apele din jur. Centrul operaţional al misiunii se află în oraşul grecesc Larissa. O decizie finală oficială de desfăşurare a misiunii va fi luată la o reuniune a miniştrilor de externe din UE la Bruxelles, pe 19 februarie (dpa).

Comisia Europeană
*6 februarie: Comisia Europeană a publicat o evaluare detaliată a impactului privind posibilele căi de atingere a obiectivului convenit de a face ca Uniunea Europeană să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050 şi, în baza acestei evaluări a impactului, a recomandat o reducere netă cu 90% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2040 comparativ cu nivelurile din 1990.

*6 februarie: Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus în PE retragerea unui proiect de lege menit să reducă la jumătate utilizarea pesticidelor în UE, care a fost blocat de eurodeputaţi şi criticat în recentele proteste agricole. Element central al Pactului verde european, proiectul legislativ privind pesticidele, propus în iunie 2022 de Bruxelles, a planificat să reducă la jumătate până în 2030 utilizarea şi riscurile la nivelul UE ale produselor chimice fitosanitare (comparativ cu perioada 2015-2017). Propunerea a fost respinsă la sfârşitul lunii noiembrie 2023 în Parlamentul European (trimisul special al AGERPRES, Ionuţ Mareş).

Frontex
*8 februarie: Imigraţia ilegală din Africa de Vest în Uniunea Europeană a crescut de peste zece ori în ianuarie 2024, potrivit agenţiei Frontex, care se aşteaptă ca numărul total de sosiri să crească în 2024 şi consideră imposibilă stoparea completă a fenomenului. Şeful Frontex, Hans Leijtens, a avut o întâlnire cu presa la biroul său din Varşovia înaintea unei deplasări a preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi a premierului spaniol Pedro Sanchez în Mauritania, ţară devenită recent un punct de plecare major spre Europa (Reuters). AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu)