În 2019, Adunarea Generală a ONU a proclamat 10 februarie drept Ziua mondială a leguminoaselor (Rezoluţia A/RES/73/251).

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), recunoscând valoarea leguminoaselor, a adoptat, la 20 decembrie 2013, o rezoluţie (A/RES/68/231) prin care 2016 era proclamat Anul internaţional al leguminoaselor. Sărbătorirea anului, condusă de FAO, a sporit gradul de conştientizare a publicului cu privire la beneficiile nutriţionale şi de mediu ale legumelor ca parte a producţiei alimentare durabile.

Bazându-se pe succesul Anului internaţional al leguminoaselor şi recunoscând potenţialul acestor alimente pentru îndeplinirea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, cu o relevanţă deosebită pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 1, 2, 3, 5, 8, 12, 13 şi 15, Burkina Faso a propus marcarea Zilei mondiale a leguminoaselor, potrivit site-ului ONU - https://www.un.org.

Leguminoasele sunt pline de nutrienţi şi au un conţinut ridicat de proteine, ceea ce le face o sursă ideală de proteine, în special în regiunile în care carnea şi lactatele nu sunt accesibile fizic sau economic. Leguminoasele sunt sărace în grăsimi şi bogate în fibre solubile, care pot scădea colesterolul şi ajută la controlul zahărului din sânge. Datorită acestor calităţi, acestea sunt recomandate de organizaţiile din domeniul sănătăţii pentru gestionarea bolilor netransmisibile precum diabetul şi afecţiunile cardiace. De asemenea, s-a demonstrat că legumele ajută la combaterea obezităţii, arată sursa citată.

Pentru fermieri, legumele sunt o cultură importantă, deoarece le pot vinde şi consuma, ceea ce îi ajută să menţină securitatea alimentară a gospodăriilor şi creează stabilitate economică.

Proprietăţile de fixare a azotului ale acestor legume îmbunătăţesc fertilitatea solului, ceea ce creşte şi extinde productivitatea terenului agricol. Folosind leguminoase pentru culturi intercalate şi culturi de acoperire, fermierii pot promova, de asemenea, biodiversitatea fermelor şi biodiversitatea solului, ţinând în acelaşi timp la distanţă dăunătorii şi bolile dăunătoare.

În plus, legumele pot contribui la atenuarea schimbărilor climatice prin reducerea dependenţei de îngrăşămintele sintetice utilizate pentru introducerea artificială a azotului în sol. Gazele cu efect de seră sunt eliberate în timpul fabricării şi aplicării acestor îngrăşăminte, iar utilizarea excesivă a acestora poate fi dăunătoare mediulu, potrivit www.un.org.

Legume uscate sau leguminoasele sunt seminţe comestibile ale plantelor.

Meniurile şi bucătăriile din întreaga lume includ feluri de mâncare bazate pe leguminoase, unele fiind recunoscute, aşa cum este humusul (năut) sau dhal-ul indian (linte, năut).

Leguminoasele nu includ culturile care sunt recoltate verzi (de exemplu, mazăre verde sau fasole verde), care sunt clasificate drept culturi vegetale. De asemenea, sunt excluse acele culturi utilizate în principal pentru extracţia de ulei (spre exemplu, soia şi alunele) şi culturile leguminoase care sunt utilizate exclusiv în scop de însămânţare (de exemplu, seminţe de trifoi şi lucernă).

Această sărbătoare reprezintă o oportunitate unică de a creşte gradul de conştientizare a opiniei publice cu privire la leguminoase şi la rolul fundamental pe care acestea îl joacă în transformarea către sisteme agroalimentare mai eficiente, incluzive, rezistente şi durabile pentru o producţie mai bună, o nutriţie mai bună, un mediu mai bun şi o viaţă mai bună, arată FAO (http://www.fao.org).

Totodată, FAO menţionează că lucrează cu ajutorul guvernelor, sectorului privat, membrilor şi organizaţiilor partenere, publicului şi tinerilor pentru a facilita celebrarea acestei zile internaţionale şi pentru a sprijini producţia şi consumul de leguminoase ca parte a sistemelor alimentare durabile şi a dietelor sănătoase. (surse: https://www.un.org; http://www.fao.org) AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Andreea Preda)