Organizaţia Naţiunilor Unite marchează, la 12 februarie 2024, a doua Zi internaţională pentru prevenirea extremismului violent care ar conduce la terorism, printr-o serie de acţiuni. Printre acestea, se numără evenimentul virtual din 12 februarie, organizat de Grupul de lucru al ONU Global Counter-Terrorism Coordination Compact pentru prevenirea şi combaterea extremismului violent care conduce la terorism, şi un eveniment la nivel înalt, sub egida ONU, pe 13 februarie.

În Rezoluţia 77/243, adoptată la 22 decembrie 2022, Adunarea Generală a ONU a decis să declare data de 12 februarie Ziua Internaţională pentru Prevenirea Extremismului Violent în sine, dar şi atunci când este propice terorismului, pentru a creşte gradul de conştientizare cu privire la ameninţări şi să consolideze cooperarea internaţională în acest sens. Adunarea Generală a subliniat, în acest context, responsabilitatea principală a statelor membre şi a instituţiilor naţionale respective în combaterea terorismului şi a subliniat rolul important al organizaţiilor interguvernamentale, al societăţii civile, al mediului academic, al liderilor religioşi şi al mass-media în combaterea terorismului şi prevenirea extremismului violent. Rezoluţia a reafirmat că terorismul şi extremismul violent nu pot şi nu trebuie asociate cu nicio religie, naţionalitate, civilizaţie sau grup etnic, subliniază pagina www.un.org/counterterrorism.

Adunarea Generală a invitat Biroul de Luptă împotriva Terorismului, în colaborare cu alte entităţi relevante ale Pactului Global de Coordonare împotriva Terorismului al Naţiunilor Unite, să faciliteze respectarea acestei Zile Internaţionale.

Extremismul violent reprezintă un afront adus scopurilor şi principiilor Naţiunilor Unite. Subminează pacea şi securitatea, drepturile omului şi dezvoltarea durabilă. Nicio ţară sau regiune nu este imună la impactul acestei ameninţări. Extremismul violent este un fenomen divers, fără definiţie clară, care nu este nici nou, nici specific unei regiuni, naţionalităţi sau unei credinţe. Cu toate acestea, în ultimii ani, grupuri teroriste precum Statul Islamic (ISIL sau ISIS), Al-Qaida şi Boko Haram au modelat imaginea populaţiei despre extremismul violent şi dezbaterea cu privire la modul de abordare a acestei ameninţări. Mesajul de intoleranţă al acestor grupuri - religios, cultural, social - a avut consecinţe drastice pentru multe regiuni ale lumii, evidenţiază sursa citată.

Răspândirea extremismului violent a agravat şi mai mult o criză umanitară deja fără precedent, care depăşeşte graniţele oricărei regiuni. Milioane de oameni au fugit de pe teritoriul controlat de grupări teroriste şi extremiste violente. Fluxurile migratorii au crescut atât în afara, cât şi înspre zonele de conflict - implicându-i atât pe cei care caută siguranţă, cât şi pe cei ademeniţi în conflict ca luptători terorişti străini, destabilizand şi mai mult regiunile în cauză. Nimic nu poate justifica extremismul violent, dar trebuie, de asemenea, să recunoaştem că nu apare de nicăieri, mai arată argumentele ONU. Situaţii nedrepte, inechităţi sau schimbări radicale ajung să fie valorificate acolo unde drepturile omului sunt încălcate, buna guvernare este ignorată şi aspiraţiile sunt zdrobite, subliniază www.un.org.

Planul de acţiune pentru prevenirea extremismului violent, prezentat în 2016 de secretarul general al ONU, solicită o abordare cuprinzătoare care să conţină nu numai măsuri esenţiale de combatere a terorismului bazate pe securitate, ci şi măsuri preventive sistematice, pentru a aborda condiţiile de bază care îi determină pe oameni să se radicalizeze şi să se alăture grupurilor extremiste violente. Planul este un apel la o acţiune concertată din partea comunităţii internaţionale. Acesta oferă peste 70 de recomandări statelor membre şi sistemului Naţiunilor Unite, pentru a preveni răspândirea extremismului violent. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Ionela Gavril, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: un.org