Parlamentul European (PE) se reuneşte în a doua sesiune plenară din 2024, în perioada 5-8 februarie, la Strasbourg. Se vor supune dezbaterii şi votului, între altele, declaraţii ale Comisiei şi Consiliului privind doi ani de la războiul din Ucraina, precum şi concluziile Consiliului European extraordinar din 1 februarie etc. De asemenea, la 7 februarie 2024, în cadrul plenarei, va susţine un discurs preşedintele român, Klaus Iohannis, conform site-ului https://www.europarl.europa.eu/.

La 6 februarie, Comisia şi Consiliul vor susţine declaraţii în PE cu privire la necesitatea sprijinului neclintit al UE pentru Ucraina, după doi ani de război de agresiune al Rusiei. În acest sens, la ultimul Consiliu al Afacerilor Externe al Uniunii, din 22 ianuarie 2024, miniştrii au discutat despre modalităţile de a ajuta Ucraina prin furnizarea unei asistenţe sporite şi previzibile, în perspectiva reuniunii extraordinare a Consiliului European, programate să aibă loc la 1 februarie. Înaltul Reprezentant şi-a exprimat speranţa că UE va fi în măsură să ajungă la un acord în ceea ce priveşte suplimentarea cu cinci miliarde de euro a Instrumentului european pentru pace şi instituirea unui "Fond de asistenţă pentru Ucraina" pentru a răspunde celor mai urgente nevoi ale Ucrainei. De la începutul războiului de agresiune al Rusiei, UE şi statele sale membre au oferit Ucrainei şi poporului ucrainean un sprijin de peste 82 de miliarde euro: peste 31 de miliarde euro sub formă de sprijin financiar, bugetar şi asistenţă umanitară; 17 miliarde de euro sub formă de sprijin pentru refugiaţii din interiorul UE; 27 de miliarde euro sub formă de sprijin militar; 9,45 miliarde euro sub formă de granturi, împrumuturi şi garanţii furnizate de statele membre ale UE, scriu site-urile https://www.consilium.europa.eu/ şi https://www.europarl.europa.eu/.

Tot la 6 februarie, PE va dezbate concluziile Consiliului European extraordinar din 1 februarie 2024, la care a participat şi preşedinta PE, Roberta Metsola. În acest sens, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a anunţat, la 1 februarie, că cele 27 de state membre ale UE au ajuns la un acord privind pachetul de 50 de miliarde de euro de ajutor pentru Ucraina pe patru ani, până în prezent blocat de premierul ungar Viktor Orban. Dintre cele 50 de miliarde de euro, 17 mld. reprezintă granturi, iar 33 mld. sunt sub formă de împrumut. Pentru a obţine finanţarea, Ucraina trebuie, de asemenea, să susţină şi să respecte principii precum un sistem parlamentar multipartit, stat de drept, drepturile omului, inclusiv drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor, se menţioneză pe site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

La 3 octombrie 2023, PE şi-a prezentat poziţia cu privire la reforma bugetului pe termen lung al UE, subliniind urgenţa de a asigura viitorul bugetului UE. În urma propunerii Comisiei de revizuire la jumătatea perioadei a bugetului pe termen lung al UE, deputaţii europeni au aprobat, în plen, o sumă suplimentară de 10 miliarde de euro pentru anii 2024-2027, în plus faţă de cele 65,8 miliarde de euro propuse de Comisie.

Pe ordinea de zi a sesiunii plenare a PE, la 7 februarie, figurează şi intervenţia preşedintelui României, Klaus Iohannis, cu un discurs intitulat "This is Europe", conform https://www.europarl.europa.eu/. Preşedintele Iohannis a mai susţinut un discurs în plenul PE în 23 octombrie 2018 pe tema viitorului Uniunii Europene, subliniind atunci necesitatea unităţii şi coeziunii privind viitorul UE. "Apropiere faţă de cetăţeni, securitatea internă a UE, securitatea frontierelor UE, greutate în politica internaţională a UE, abordări care respectă şi cultivă diversitatea, dar permit o acţionare unitară înspre exterior - iată temele care ne preocupă pe toţi, care îi preocupă pe europeni. Este obligaţia noastră să găsim nu numai răspunsuri, ci să găsim politici şi să aplicăm practic ceea ce credem noi că este important pentru cetăţenii noştri, dar în acelaşi fel şi pentru UE", a afirmat Iohannis, în octombrie 2018.

***
Anterioara sesiune plenară a PE s-a desfăşurat în perioada 15-18 ianuarie 2024, tot la Strasbourg. Eurodeputaţii au abordat, în plen, într-o dezbatere neprogramată, problemele ridicate de agricultori în timpul protestelor din ultima perioadă din întreaga Europă, cerând surse financiare suplimentare de la Comisia Europeană şi un dialog mai bun cu aceştia, precum şi o nouă politică agricolă comună. Comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a declarat, la rândul său, că principala problemă pentru agricultori o reprezintă Rusia, cu războiul său de agresiune împotriva Ucrainei şi efectele sale. Janusz Wojciechowski a menţionat că fermierii au primit ajutoare în valoare de 9 miliarde de euro în ultimii doi ani, în contextul în care, în 2021, doar 16% din exporturile agricole de pe piaţa europeană proveneau din Ucraina, iar în prezent această cantitate este de 50%. Un alt motiv de nemulţumire este tranziţia ecologică prevăzută de Politica Agricolă Comună, a mai punctat comisarul european, conform trimisului special al AGERPRES, Florin Ştefan.

De asemenea, în cadrul plenarei din 15-18 ianuarie 2024, Parlamentul European a adoptat în plen, la 18 ianuarie, o rezoluţie prin care a condamnat eforturile deliberate, continue şi sistematice ale guvernului ungar de a submina valorile fondatoare ale UE. Eurodeputaţii au susţinut că este nevoie de a proteja instituţiile, valorile şi fondurile UE în timpul viitoarei preşedinţii ungare a Consiliului şi că vor evalua o posibilă acţiune în justiţie în legătură cu decizia Comisiei de a debloca 10,2 miliarde de euro, conform https://www.europarl.europa.eu/. Tot la 18 ianuarie, în sesiune plenară, PE a adoptat şi rezoluţia prin care a cerut ca toţi ostaticii israelieni să fie eliberaţi imediat şi necondiţionat, iar organizaţia teroristă palestiniană Hamas să fie desfiinţată, denunţând în acelaşi timp răspunsul militar disproporţionat al Israelului în Fâşia Gaza, conform site-ului PE, https://www.europarl.europa.eu/.

***

Parlamentul European se reuneşte în plen în fiecare lună (în afară de luna august), la Strasbourg, în cursul unei perioade de sesiune de patru zile (de luni până joi). La Bruxelles pot avea loc perioade de sesiune suplimentare.

Activitatea din şedinţele plenare este consacrată în special dezbaterilor şi votului. În cadrul dezbaterilor, europarlamentarii pot adresa întrebări Consiliului sau Comisiei. Votul în parlament se referă, în general, la rapoartele legislative (texte examinate de PE în cadrul diferitelor proceduri legislative comunitare: codecizia, avizul conform şi consultarea) sau la rezoluţii, scrie https://eur-lex.europa.eu.

Eurodeputaţii întocmesc, în cadrul unei comisii parlamentare, un raport privind o propunere de "text legislativ" prezentată de Comisia Europeană, singura instituţie care are drept de iniţiativă legislativă. Comisia parlamentară votează acel raport şi poate să îl modifice. Practic, în cadrul şedinţei plenare, Parlamentul îşi exprimă poziţia prin revizuirea şi adoptarea în şedinţă plenară a textului legislativ propus de comisia parlamentară. Acest proces se repetă o dată sau de mai multe ori, în funcţie de tipul de procedură şi de ajungerea sau nu la un acord cu Consiliul, mai scrie http://www.europarl.europa.eu.

Comisiile parlamentare pot întocmi şi ele rapoarte asupra unui subiect care intră în competenţa lor şi pot prezenta Parlamentului o propunere de rezoluţie în domeniu. Înainte de prezentarea oricărei propuneri de rezoluţie, acestea trebuie să obţină aprobarea Conferinţei preşedinţilor, organism al PE care se ocupă de organizarea activităţii Parlamentului. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Anda Badea)