O PERSONALITATE PE ZI: Dan Ioan Tufiş, inginer, membru titular al Academiei Române
Inginerul Dan Ioan Tufiş, profesor de lingvistică computaţională, membru titular al Academiei Române şi director al Institutului de Cercetări pentru Inteligenţă Artificială "Mihai Drăgănescu" al Academiei Române, s-a născut la 5 februarie 1954, la Bucureşti.
A urmat cursurile Facultăţii de Automatică şi Calculatoare a Universităţii Politehnica din Bucureşti (1974-1979), absolvind cu diplomă de inginer. A absolvit, la Centrul de Pregătire în Informatică, cursurile de specializare "Limbaje funcţionale" şi "Baze de date inteligente" (1983-1985), iar în perioada iunie-august 1991 - cursurile doctorale de vară ale Institutului Lingvistic al Universităţii Santa Cruz, California, potrivit dicţionarului "Membrii Academiei Române (1866-2003)" (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003).
În 1992 şi-a susţinut, la Universitatea Politehnica din Bucureşti, teza de doctorat cu titlul "Mediu de dezvoltare a sistemelor de dialog în limbaj natural", încununarea cercetărilor de peste zece ani în domeniul prelucrării automate a limbajului natural, devenind doctor în Ştiinţa Calculatoarelor. A parcurs toate etapele de promovare în cercetare, până la cercetător ştiinţific principal gradul I (1992).
A fost şef de colectiv de cercetare (septembrie 1980-septembrie 1989) şi şef de laborator (septembrie 1989 - decembrie 1998) la ICI - Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Informatică, apoi director al Centrului de Cercetări Avansate pentru Învăţare Automată, Prelucrare a Limbajului Natural şi Modelare Conceptuală (CCAIAPLNMC) din cadrul Academiei Române (decembrie 1998- iulie 2002). Începând din august 2002 este director al ICIA - Institutul de Cercetări pentru Inteligenţă Artificială "Mihai Drăgănescu" al Academiei Române (http://www.racai.ro), potrivit CV-ului de pe site-urile https://profs.info.uaic.ro/ şi http://www.racai.ro/.
Profesor asociat (2000-2003), profesor (2003-2009) la Universitatea "Al.I. Cuza" din Iaşi, apoi, din 2010, profesor la Facultatea de Automatică şi Calculatoare din Universitatea Politehnica din Bucureşti, potrivit www.racai.ro. Este conducător de doctorat, începând din 2003, precum şi Profesor de Onoare al Universităţii "A.I. Cuza" din Iaşi. În 2019 i-a fost decernat titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Agora din Oradea.
La 24 octombrie 1997, Dan Ioan Tufiş a fost ales membru corespondent al Academiei Române, devenind apoi, în 2011, membru titular al acestui înalt for de ştiinţă şi cultură.
Profesorul Dan Ioan Tufiş a contribuit la dezvoltarea primelor programe de studii aprofundate şi masterat în domeniul prelucrării automate a limbajului natural şi al lingvisticii computaţionale la Universitatea din Bucureşti (1999) şi la Universitatea din Iaşi (2000). "Contribuţiile sale în NLP (morfologie paradigmatică, etichetare POS, WSD, QA, MT, alinierea cuvintelor, wordnet etc.), sunt în mare măsură recunoscute şi au fost publicate în peste 300 de lucrări ştiinţifice. Dan Tufiş a coordonat mai multe proiecte naţionale şi internaţionale legate de resurse şi tehnologie pentru limba română", se menţiona într-un comunicat de presă al Universităţii Politehnica Timişoara din 9 octombrie 2019.
S-a consacrat domeniului inteligenţei artificiale şi prelucrării automate a limbajului natural. Dintre multiplele sale realizări în acest domeniu menţionăm: primul sistem de dialog om - computer în limba română (SDLR, 1982); în colaborare cu Dan Cristea - prima versiune a sistemului de întrebare-răspuns în limbaj natural IURES (1984), o variantă îmbunătăţită fiind omologată internaţional (1988), devenind primul produs software de inteligenţă artificială exportat de România.
În paralel cu sistemul IURES, a realizat mediul de programare pentru inteligenţa artificială TC-LISP, de asemenea omologat internaţional şi exportat în anul 1988. Pentru sistemul PARADIGM (1989), care a introdus modelul computaţional al morfologiei paradigmatice, a obţinut Premiul "Traian Vuia" al Academiei Române (1989). În colaborare cu Centrul de Studii şi Cercetări Cognitive din Geneva, a realizat, în 1994, mediul de programare a dicţionarelor, gramaticilor şi aplicaţiilor lingvistice bazate pe unificare, numit EGLU, sistem răsplătit cu Premiul "Tudor Tănăsescu" al Academiei Române (1994). Pe lângă cele două premii amintite, a mai primit, între altele, şi Diploma de merit pentru contribuţii deosebite în activitatea Institutului de Cercetări în Informatică.
A dezvoltat primele corpusuri computaţionale (precum şi lexicoanele asociate) pentru limba română, adnotate în conformitate cu standardele internaţionale. Este autorul modelului de dezambiguizare automată morfo-lexicală TT-CLAM (Tiered Tagging with Combined Language Models). A publicat sute de lucrări ştiinţifice în reviste sau volume de specialitate din ţară şi din străinătate, precum şi sute de studii ştiinţifice, rapoarte tehnice şi manuale. Menţionăm, dintre volumele dedicate prelucrării automate a limbii române: "Limbaj şi tehnologie" (1996) şi "Limba Română în Societatea Informaţională - Societatea Cunoaşterii" (2002).
A conferenţiat ca profesor invitat la peste 40 de universităţi, şcoli de vară, conferinţe sau simpozioane internaţionale din Europa, Asia, America de Nord şi este membru în comitetele editoriale a numeroase reviste internaţionale.
Membru fondator al Forumului Român pentru Societatea Cunoaşterii, al Asociaţiei Române de Inteligenţă Artificială - ARIA şi al Asociaţiei Române de Lingvistică Computaţională - ARLC, acad. Dan Ioan Tufiş este şi membru al unor asociaţii profesionale precum: European Association for Computational Linguistics EACL; European Association for Machine Translation, EAMT; Expert Advisory Group on Language Engineering Standards EAGLES; Trans European Language Resources Infrastructure TELRI Gmb; Association for Computational Linguistics Special Interes Group on Lexicons ACL-SIGLEX; Global WordNet Association GWA, după cum indică CV-ul de pe site-urile https://profs.info.uaic.ro/ şi https://www.racai.ro/.
În 2016, academicianului Dan Ioan Tufiş i-a fost conferit Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Cavaler "în semn de înaltă recunoaştere şi apreciere pentru întreaga carieră academică, reprezentând excelenţa ştiinţifică şi culturală românească, pentru promovarea imaginii ţării noastre în mediile ştiinţifice internaţionale". AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)
Sursa foto www.mindmaps.dka.global
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
DOCUMENTAR: Muzicianul Paul Simon împlinește 85 de ani (13 octombrie)
Muzicianul Paul Frederic Simon este recunoscut pe plan internațional atât pentru succesul avut alături de Art Garfunkel, cât și pentru cariera solo. De-a lungul celor peste șase decenii de activitate, a câștigat 16 premii Grammy și a fost inclus de două ori în Rock and Roll Hall of Fame, arată www.pau
Consiliul Afaceri Generale al UE: CFM și statul de drept în Ungaria, pe agendă (13 octombrie 2026)
Consiliul Afaceri Generale al Uniunii Europene se reunește la 13 octombrie, la Luxemburg, pentru a discuta, între altele despre Cadrul Financiar Multianual (CFM), statul de drept în Ungaria sau scutul european pentru democrație. De asemenea, miniștrii afacerilor europene ai statelor membre vor pregăti, în cadrul reuniunii, Consiliul European de toamnă, info
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 13 octombrie
Ortodoxe Aducerea moaștelor Sfântului Apostol Andrei la Iași; Sf. Mc. Carp, Papil, Agatodor, Agatonica și Florentie Greco-catolice Sf. m. Carp, Papil și Agatonica Romano-catolice Sf. Romeo, ep.; Fer. Alexandrina În 13 octombrie este sărbăto
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 13 octombrie
Este a 286-a zi a anului 2026. Au mai rămas 79 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 28 m și apune la 18 h 35 m. Luna răsare la 10 h 35 m și apune la 19 h 30 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
12 octombrie - Ziua mondială a artritei
Ziua mondială a artritei (World Arthritis Day - WAD) este marcată, în fiecare an, la 12 octombrie. A fost stabilită de către Arthritis and Rheumatism International (ARI) în 1996, menționează www.awarenessdays.com. Este o zi de conștientizare la nivel mondial, dedicată unei mai bune î
12 octombrie - Ziua limbii, alfabetului și culturii armene
În fiecare an, la 12 octombrie, este marcată Ziua limbii, alfabetului și culturii armene, instituită prin Legea nr. 181/2019. În calendarul Bisericii Armene, la 12 octombrie sunt sărbătoriți Sfinții Traducători, călugărul Mesrop Maștoț, patriarhul Sahak Partev și ucenicii lor, care au tradus Biblia în limba armeană, în prima jumătate a
Consiliul Afaceri Externe al UE: Ucraina, extinderea, Orientul Mijlociu, pe agendă (12 octombrie)
Consiliul Afaceri Externe (CAE) al Uniunii Europene (UE) se reunește la 12 octombrie 2026, la Luxemburg, pentru a discuta, între altele, teme precum Ucraina, extinderea, Orientul Mijlociu etc, informează site-ul https://www.consilium.europa.eu/. Reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Lux
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 12 octombrie
Ortodoxe Sf. Mc. Prov, Tarah și Andronic; Sf. Ier. Cosma, episcopul Maiumei Greco-catolice Sf. m. Prob, Tarah și Andronic Romano-catolice Ss. Serafim, călug.; Felix al IV-lea, pp.; Carlo Acutis Sfinții Mucenici Prov, Tarah și Andronic sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox în ziua de 1
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 12 octombrie
Este a 285-a zi a anului 2026. Au mai rămas 80 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 27 m și apune la 18 h 37 m. Luna răsare la 09 h 26 m și apune la 19 h 00 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Luke Perry
Actorul Luke Perry, unul dintre protagoniștii serialului de televiziune 'Beverly Hills 90210', s-a născut la Mansfield, Ohio, la 11 octombrie 1966. De mic visa să devină star de cinema, motiv pentru care a părăsit orașul natal și s-a îndreptat spre Hollywood în 1984, pentru a urma o carieră actoricească. Aici, pentru a-și plăti cursuri de actorie, a efect
11 octombrie - Ziua Școlii Ardelene
La 11 octombrie, în fiecare an, este marcată Ziua Școlii Ardelene, instituită prin Legea nr. 93 din 2014. Inițiativa acestui proiect legislativ, la care au aderat ulterior mai mulți parlamentari, îi aparține reprezentantului Uniunii Democratice a Slovacilor și Cehilor din România, deputatul bihorean Adrian Miroslav Merka. 'De-a lungul ist
11 octombrie - Ziua internațională a fetelor (ONU)
Ziua internațională a fetelor este marcată la 11 octombrie, în întreaga lume. La 19 decembrie 2011, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat Rezoluția 66/170, prin care ziua de 11 octombrie a fost declarată Ziua internațională a fetelor. Această zi are drept scop recunoașterea drepturilor și a problemelor cu care se confruntă fetele din î
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 11 octombrie
Ortodoxe Sf. Ap. Filip, unul dintre cei 7 diaconi; Sf. Ier. Teofan Mărturisitorul, episcopul Niceei Duminica a 21-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 21-a după Rusalii. Sf. ap. Filip, dintre cei 7 diaconi; Sf. cuv. Teofan Mărturisitorul; Sf. papă Ioan al XXIII-lea Romano-catolic
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 11 octombrie
Este a 284-a zi a anului 2026. Au mai rămas 81 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 25 m și apune la 18 h 39 m. Luna răsare la 08 h 15 m și apune la 18 h 36 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: 80 de ani de la aprobarea Tratatului de Pace cu România în cadrul Conferinței de Pace de la Paris (10 octombrie)
La 10 octombrie 1946, în cadrul Conferinței de Pace de la Paris a fost aprobat Tratatul de Pace cu România. Conferința, care a reunit echipele de negociatori ale guvernelor SUA, Uniunii Sovietice, Marii Britanii, Franței și altor Puteri Aliate, în total 21 de națiuni, și-a deschis lucrările la 28 iulie 1946 și s-a desfășurat în acord cu













