Ziua mondială a zonelor umede este marcată în fiecare an la 2 februarie, pentru a sublinia rolul vital al zonelor umede pentru populaţie şi pentru planetă. La 2 februarie 1971, a fost semnată Convenţia Ramsar, actul internaţional care reglementează zonele umede. Ziua este, însă, marcată începând cu anul 1997.

Tema din 2024 a zilei este "Wetlands and human wellbeing", conform site-ului https://www.worldwetlandsday.org/. Tema subliniază modul în care toate aspectele bunăstării umane sunt legate de stadiul în care se află zonele umede ale lumii. De asemenea, se face trimitere şi la modul în care zonele umede şi viaţa umană au fost interconectate de-a lungul istoriei şi la nevoia critică de supervizare umană a acestora.

Foto: (c)  PAUL BUCIUTA/Arhiva istorică AGERPRES 

Pierderea zonelor umede naturale este echivalentă cu deficitul de apă, expunerea la inundaţii şi evenimente meteorologice extreme, scăderea bunăstării şi a mijloacelor de trai, insecuritatea alimentară, creşterea emisiilor de carbon etc., mai scrie sursa citată.

Tema din 2023 a zile a fost "Action for People and Nature", un îndemn la acţiune, în contextul în care zonele umede naturale dispar de trei ori mai rapid decât pădurile, iar acţiunea poate asigura conservarea şi utilizarea durabilă a zonelor umede pentru oameni şi sănătatea planetei, conform site-ului https://www.worldwetlandsday.org/.

Sursa foto: worldwetlandsday.org  

Sărbătorirea zilei a avut loc şi în 2022 o semnificaţie deosebită, având în vedere că, la 30 august 2021, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluţia 75/317 care a stabilit ziua de 2 februarie drept Ziua mondială a zonelor umede. Prin Rezoluţie s-a proclamat data de 2 februarie, data adoptării Convenţiei internaţionale privind zonele umede, ca fiind de importanţă internaţională, conform https://undocs.org/.

Staţiunea Voineasa

Foto: (c)  EUGEN ENACHESCU/Arhiva istorică AGERPRES  

De asemenea, în 2021, s-au împlinit 50 de ani de la semnarea Convenţiei privind zonele umede, context în care tema anului a fost "Zonele umede şi apa curată, proaspătă şi utilizabilă". Deşi atât apele dulci cât şi o parte dintre apele sărate sunt considerate zone umede, doar 2,5% din apă este apă proaspătă şi doar 1% este utilizabilă (0,3% în râuri şi lacuri). Având în vedere că aceste procente foarte mici de apă proaspătă şi utilizabilă sunt furnizate în cea mai mare parte de zonele umede, organizatorii atrag atenţia asupra importanţei protejării acestor zone. "Zonele umede ne oferă o mare parte din peştele pe care îl mâncăm, orez pentru 3,5 miliarde de oameni şi apă pentru agricultură", atrage atenţia site-ul https://www.worldwetlandsday.org/.

***
Zonele umede sunt acele spaţii saturate sau inundate de apă permanent sau sezonier. Zonele umede interioare includ mlaştini, bălţi, lacuri, râuri, inundaţii şi mlaştini, în timp ce zonele umede de coastă includ mlaştini cu apă sărată, estuare, mangrove, lagune şi chiar recifuri de corali. Bazinele de peşte, pădurile de orez şi sălile de sare sunt zone umede create de om, scrie https://www.ramsar.org/.

Imagine din rezervaţia naturală -Tinovul Mohos

Foto: (c)  GINA STEFAN/Arhiva istorică AGERPRES 

Zonele umede prezintă o deosebită importanţă, având în vedere că multe dintre mijloacele de existenţă depind de pescuit, de rizicultură, de călătorii sau turism, precum şi de aprovizionarea cu apă. Pe de altă parte, zonele umede sunt vitale şi din perspectiva faptului că ele adăpostesc forme de viaţă foarte diverse, protejează litoralurile, protejează împotriva inundaţiilor şi stochează dioxidul de carbon, pentru a regla schimbările climatice, potrivit site-ului https://www.ramsar.org/.

Organizatorii atrag atenţia asupra faptului că din anul 1700 până în prezent, mai mult de 80% din zonele umede ale lumii s-au pierdut iar tendinţa se accelerează, din 1970, cel puţin 35% din zonele umede fiind pierdute. Totodată, circa 2,2 miliarde de oameni trăiesc fără apă potabilă sigură, iar circa 485.000 de persoane mor anual din cauza lipsei apei sigure, conform https://www.worldwetlandsday.org/.

Imagine din mlaştina de la Iaz (jud.Sălaj), arie protejată.

Foto: (c) SEBASTIAN OLARU/AGERPRES FOTO 

Organizatorii mai atrag atenţia că doar 2,5% din apa de pe Pământ este apă dulce şi că mai puţin de 1% din aceasta este accesibilă pentru uz uman direct.

Agricultura continuă să fie un factor principal al pierderii şi degradării zonelor umede, mai atrage atenţia site-ul https://www.worldwetlandsday.org/. De aceea, utilizarea înţeleaptă este esenţială pentru întreţinerea acestor zone. Poluarea apei cu plastic şi pescuitul excesiv dăunează ecosistemelor zonelor umede, iar pe măsură ce oraşele cresc şi cererea de teren creşte, dezvoltarea invadează zonele umede, se mai atrage atenţia.

Sursa foto: worldwetlandsday.org 

În vederea protecţiei şi revigorării ecosistemelor din întreaga lume în beneficiul oamenilor şi al naturii, ONU a lansat în 2021 programul "Deceniul ONU privind restaurarea ecosistemelor (2021-2030)", care îşi propune să prevină, să oprească şi să inverseze degradarea ecosistemelor de pe fiecare continent îi din fiecare ocean, conform https://www.decadeonrestoration.org/.

***
Actul internaţional care reglementează zonele umede este Convenţia asupra zonelor umede, numită şi Convenţia Ramsar. Convenţia este un tratat interguvernamental care oferă cadrul legal pentru acţiunile de la nivel naţional şi pentru cooperare la nivel internaţional, în vederea conservării şi folosirii înţelepte a zonelor umede şi a resurselor acestora, scrie ramsar.org.

Obiectivul declarat al Convenţiei Ramsar este acela de a conserva zonele umede, fauna şi flora care servesc ca habitat al păsărilor acvatice. Numărul entităţilor membre Ramsar este de 172, iar numărul zonelor umede considerate de importanţă internaţională, de 2.503, însumând o suprafaţă de circa 257.000.000 ha.

Imagine din Delta Dunării.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO 

Convenţia Ramsar a intrat în vigoare în România pe 21 septembrie 1991, în ţara noastră fiind declarate 20 situri de importanţă internaţională, totalizând circa 1,17 milioane de hectare, se arată pe site-ul https://www.ramsar.org/. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Irina Andreea Cristea, editor  online: Andreea Preda)

* Explicaţie foto din deschidere:  Imagine din Delta Dunării.