Printre legile promulgate în luna ianuarie 2024, se numără:
* Legea nr. 8 din 5 ianuarie 2024 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii privind evidenţa persoanelor şi cartea electronică de identitate
* Legea nr. 12 din 8 ianuarie 2024 pentru modificarea art. 20 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice
* Legea nr. 13 din 10 ianuarie 2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 62/2019 privind activitatea consulară

Legea nr. 8 din 2024 privind cartea electronică de identitate prevede că documentul electronic de identitate permite titularului utilizarea semnăturii electronice, precum şi autentificarea în sistemele informatice ale instituţiilor publice sau ale persoanelor juridice de drept privat. Legea nr. 12 din 8 ianuarie 2024 prevede că încălcarea interdicţiei de a adăuga pe drapelul României alte inscripţii şi simboluri în afara celor aprobate prin lege se va sancţiona cu amendă de la 10.000 la 20.000 de lei. Legea nr. 13 din 10 ianuarie 2024 are ca obiect de reglementare creşterea gradului de digitalizare a serviciilor consulare, prin introducerea posibilităţii ca cetăţenii să poată accesa servicii consulare online, fără a fi nevoiţi să se prezinte la sediul misiunii diplomatice sau al oficiului consular.

*Legea nr. 8 din 2024 privind cartea electronică de identitate

Potrivit Legii nr. 8/2024, cartea electronică de identitate permite titularului utilizarea semnăturii electronice, precum şi autentificarea în sistemele informatice ale instituţiilor publice sau ale persoanelor juridice de drept privat.

Actul normativ prevede, între altele, că, opţional, începând cu data realizării condiţiilor tehnice, se poate elibera cartea electronică de identitate înainte de împlinirea vârstei de 14 ani, la solicitarea ambilor părinţi, a reprezentantului legal, a părintelui supravieţuitor, a părintelui căruia i-a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă etc.

Începând cu data realizării condiţiilor tehnice pentru eliberarea cărţii electronice de identitate, cartea de identitate simplă şi cartea electronică de identitate se eliberează: a) cu valabilitate de 2 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 0-2 ani; b) cu valabilitate de 4 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 2 şi 14 ani; c) cu valabilitate de 5 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani; d) cu valabilitate de 10 ani, după împlinirea vârstei de 18 ani; e) cu valabilitate nelimitată, după împlinirea vârstei de 70 de ani.

Legea mai stipulează că certificatele pentru autentificare sau semnătură electronică şi, după caz, certificatele pentru semnătură electronică calificată se utilizează pentru autentificare şi după caz, semnare în raport cu sistemele informatice ale Ministerului Afacerilor Interne şi cu sistemele informatice ale altor instituţii publice sau aparţinând persoanelor juridice de drept privat.

La baza actului normativ a stat un proiect de guvern iniţiat în martie 2023 (PL-x nr. 175/2023). Modificările legislative au fost argumentate, în expunerea de motive, prin "necesitatea de a încuraja stimularea adoptării voluntare a cărţilor de identitate electronice", în PNRR fiind prevăzut un obiectiv de investiţii de 200 de milioane de euro, prevăzute pentru atingerea unui număr de 8,5 milioane de cetăţeni pentru care se eliberează un astfel de tip de carte de identitate, scrie site-ul https://www.cdep.ro/.

Legea a fost promulgată la 6 ianuarie 2024.

* Legea nr. 12 din 2024 privind încălcarea interdicţiei de a adăuga pe drapelul României alte inscripţii şi simboluri în afara celor aprobate prin lege

Legea prevede că încălcarea interdicţiei de a adăuga pe drapelul României alte inscripţii şi simboluri în afara celor aprobate prin lege se va sancţiona cu amendă de la 10.000 la 20.000 de lei.

Actul normativ modifică articolul 20 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice, în sensul stabilirii şi sancţionării drept contravenţie a faptei constând în încălcarea interdicţiei de a adăuga pe drapelul României alte inscripţii şi simboluri în afara celor aprobate prin lege sau prin regulamentele militare.

"Cetăţenii sunt datori să manifeste respect faţă de drapelul şi imnul naţional al României şi să nu comită niciun act prin care s-ar aduce ofensă acestora. Încălcarea interdicţiei (...) constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei de către agenţii constatatori din cadrul Poliţiei Române şi ai Jandarmeriei Române, cu respectarea dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare", prevede actul normativ.

La baza legii a stat o propunere legislativă (PL-x nr. 732/2023) iniţiată de un deputat şi un senator de la PNL, în noiembrie 2023. În expunerea de motive, iniţiatorii arată că "pângărirea drapelului României, ca simbol naţional, prin ataşarea de însemne peste culorile naţionale constituie o abatere gravă de la ordinea publică şi trebuie sancţionată proporţional, cu amendă în cuantum ridicat, pentru a descuraja astfel de fapte antinaţionale", scrie cdep.ro.

Actul normativ a fost promulgat la 8 ianuarie 2024.

*Legea nr. 13 din 2024 prin care cetăţenii din afara graniţelor ţării pot accesa servicii consulare online

Actul normativ are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 62/2019 privind activitatea consulară, în sensul creşterii gradului de digitalizare a serviciilor consulare, prin introducerea posibilităţii ca cetăţenii să poată accesa servicii consulare online, fără a fi nevoiţi să se prezinte la sediul misiunii diplomatice sau al oficiului consular.

Legea prevede că cererea de servicii consulare se depune personal sau, după caz, se transmite în format electronic. În funcţie de tipul de serviciu consular solicitat şi de opţiunea titularului cererii, documentele eliberate în cadrul activităţii consulare se ridică personal sau, după caz, se expediază prin servicii de curierat, cu suportarea cheltuielilor de expediţie de către solicitanţi ori se transmit în format electronic, după ce au fost emise şi semnate cu semnătură electronică calificată.

Categoriile de servicii consulare care se pot solicita, respectiv presta în format electronic, documentele eliberate care se pot expedia prin servicii de curierat, procedura de depunere şi soluţionare a cererilor respective, precum şi orice alte aspecte conexe se stabilesc prin ordin al ministrului Afacerilor Externe, mai prevede legea. Ordinul ministrului Afacerilor Externe urmează să fie emis în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Legea are la bază o propunere legislativă aparţinând mai multor deputaţi şi senatori de la USR, PSD, PNL, AUR şi UDMR, din noiembrie 2023 (PL-x nr. 733/2023). În expunerea de motive, iniţiatorii au arătat că, doar în mod oficial, există 5,7 milioane de români în afara graniţelor şi că solicitările de servicii consulare au crescut considerabil în ultimii ani. Cei 1.147.089 de cetăţeni români din afara ţării, care au solicitat servicii consulare în 2022, au fost nevoiţi să se deplaseze fizic la sediile misiunilor diplomatice şi consulare, indiferent de distanţele pe care le-au avut de parcurs. În acest context, iniţiatorii au considerat că soluţia pe termen lung este digitalizarea extinsă a serviciilor consulare, conform www.cdep.ro.

Legea a fost promulgată în 10 ianuarie 2024. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Preda)