În zilele de 24-26 ianuarie 2024 are loc, la Egmont Palace, din Bruxelles, sub egida preşedinţiei belgiene a Uniunii, reuniunea informală a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne al Uniunii Europene. Subiectele discutate sunt migraţia, inteligenţa artificială, crima organizată, centrele de detenţie etc., conform site-ului https://belgian-presidency.consilium.europa.eu/.

Astfel, la 25 ianuarie, are loc o discuţie strategică despre migraţie. Site-ul preşedinţiei belgiene arată că în ultimele luni, reforma comună la nivelul UE privind azilul şi migraţia a cunoscut un avans semnificativ. Astfel, la anteriorul Consiliu JAI din 4-5 decembrie 2023, preşedinţia Consiliului le-a prezentat miniştrilor un raport intermediar referitor la toate dosarele legislative ale pactului privind migraţia şi azilul. În prezent, Consiliul şi Parlamentul European sunt angajate în aşa-numitele negocieri trilaterale cu privire la cinci dosare legislative. Împreună, acestea vor reforma sistemul european comun de azil şi vor avea ca rezultat un cadru comun al UE, care va aborda toate aspectele legate de gestionarea azilului şi a migraţiei. Ambele instituţii doresc să încheie negocierile şi să adopte oficial diferitele propuneri legislative înainte de sfârşitul actualei perioade legislative. Ministrul afacerilor interne al Spaniei, Fernando Grande-Marlaska Gómez, a declarat că, după îndelungi dezbateri, UE este aproape de un acord final. "Ne aflăm într-un moment-cheie; ceea ce avem în faţă este o oportunitate pe care cele 27 de state membre nu o pot rata. După aproape opt ani de discuţii privind un nou cadru juridic european care să răspundă mai bine provocărilor legate de imigraţie şi azil, suntem foarte aproape de un acord final", a spus ministrul spaniol, citat de https://www.consilium.europa.eu/.

Cu privire la inteligenţa artificială, se arată că aceasta conduce la proliferarea criminalităţii cibernetice în general şi la fenomenul de deepfake în special, scriehttps://belgian-presidency.consilium.europa.eu/. La 9 decembrie 2023, Consiliul şi Parlamentul European au ajuns, în urma unor discuţii-maraton de trei zile, la un acord provizoriu asupra acestui act legislativ. Actul privind IA armonizează normele referitoare la sistemele de IA, asigurând caracterul sigur al acestora, precum şi faptul că respectă drepturile fundamentale şi valorile UE. Textul final trebuie să fie adoptat în mod oficial atât de Consiliu, cât şi de Parlament, în calitate de co-legiuitori ai UE. Actul privind IA ar urma să se aplice începând cu 2026, mai notează https://www.consilium.europa.eu/.

Tot la 25 ianuarie, va fi luată în discuţie şi lupta împotriva crimei organizate. Strategia UE de combaterea a crimei organizate 2021-2025 reprezintă una dintre cele mai serioase provocări de securitate internă cu care se confruntă Europa astăzi. Extinderea şi răspândirea sa în întreaga lume solicită acţiuni puternice şi durabile, atât la nivel european, cât şi la nivel global. În acest sens, se are în vedere implementarea strategiilor existente la nivel de Uniune, cum ar fi Strategia UE în materie de droguri 2021-2025 şi Strategia UE de combaterea a criminalităţii organizate 2021-2025.

Tema crimei organizate va fi dezbătută şi în cea de-a doua zi a reuniunii, la 26 ianuarie, elemente judiciare din Foaia de parcurs a UE pentru combaterea traficului de droguri şi a criminalităţii organizate servind drept punct de plecare pentru eventualele concluzii ale Consiliului în timpul preşedinţiei belgiene. Măsurile propuse de preşedinţia belgiană includ înfiinţarea unei reţele de procurori şi judecători specializaţi în UE şi consolidarea legăturilor judiciare cu statele de refugiu.

În timpul reuniunii informale a JAI din 26 ianuarie, va avea loc o dezbatere politică cu privire la centrele de detenţie, în vederea adoptării concluziilor Consiliului din iunie 2023. Centrele de detenţie din Belgia oferă un exemplu interesant al modului în care detenţia la scară mică este concentrată pe reabilitarea şi împuternicirea deţinuţilor pentru a le facilita reinserţia în societate şi a reduce riscul de recidivă, scrie site-ul preşedinţiei belgiene, https://belgian-presidency.consilium.europa.eu/.

***

Anterioara reuniune a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne a avut loc la 4-5 decembrie 2023. S-au abordat numeroase subiecte, între care: drepturile victimelor, cooperarea judiciară, Parchetul European (EPPO), aplicarea Regulamentului general privind protecţia datelor (RGPD), aderarea UE la Convenţia europeană a drepturilor omului, Pactul privind migraţia şi azilul şi dimensiunea externă în acest domeniu, spaţiul Schengen, securitatea internă etc., informează https://belgian-presidency.consilium.europa.eu/

Cu privire la spaţiul Schengen, miniştrii de interne au desfăşurat, la 4-5 decembrie, un schimb de opinii referitor la modalităţi de îmbunătăţire a sistemului de returnare a solicitanţilor de azil respinşi. Miniştrii au discutat despre cooperarea cu ţările terţe şi între statele membre, precum şi despre îmbunătăţirea procedurilor de returnare naţionale. Aceştia au reafirmat că un sistem de returnare eficient este o condiţie prealabilă esenţială pentru o politică durabilă în materie de migraţie şi azil. Mulţi au fost de acord că prioritizarea returnării persoanelor care prezintă un risc în materie de securitate şi utilizarea optimă a Frontexului ar reprezenta un pas înainte important.

Preşedinţia a oferit, de asemenea, informaţii actualizate privind extinderea spaţiului Schengen prin aderarea Bulgariei şi României. Consiliul a luat act de raportul prezentat de Comisie cu privire la o misiune de informare care a evaluat cele mai recente evoluţii în ceea ce priveşte aplicarea de către Bulgaria a acquis-ului Schengen. La 30 decembrie 2023, Consiliul UE avea să anunţe integrarea României şi Bulgariei în Schengen doar pe componentele aeriană şi maritimă. Decizia a fost luată în unanimitate, în urma unei proceduri scrise. Astfel, începând cu 31 martie 2024, nu se vor mai efectua controale asupra persoanelor la frontierele aeriene şi maritime interne ale UE dintre Bulgaria şi România şi celelalte ţări din spaţiul Schengen. În urma acestui prim pas, Consiliul ar trebui să ia o altă decizie pentru a stabili o dată ulterioară şi pentru eliminarea controalelor la frontierele terestre interne, mai scrie https://www.consilium.europa.eu/.

***

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) este una dintre cele 10 formaţiuni ale Consiliului UE şi se reuneşte atât în cadrul reuniunilor formale, cât şi în cadrul şedinţelor informale, iniţiate de obicei de către ţările care deţin preşedinţia rotativă a UE.

La Consiliul JAI participă, în principal, miniştrii justiţiei şi ai afacerilor interne din statele membre ale UE, iar în domeniile legate de Schengen, discuţiile au loc în formatul comitetului mixt, alcătuit din: statele membre ale UE plus cele patru ţări care nu fac parte din UE, dar au adoptat acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia), scrie https://www.consilium.europa.eu/.

În cadrul reuniunilor, miniştrii justiţiei se ocupă de cooperarea judiciară în materie civilă şi penală şi de drepturile fundamentale, în timp ce miniştrii afacerilor interne sunt responsabili cu migraţia, gestionarea frontierelor şi cooperarea poliţienească.

Consiliul UE exercită, împreună cu Parlamentul European, funcţiile legislativă şi bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, potrivit art. 16 din Tratatul Uniunii Europene, accesat pe https://eur-lex.europa.eu.

Deşi se reuneşte în diferite formaţiuni în funcţie de subiectul discutat, Consiliul UE este o entitate juridică unică, lucrările sale fiind pregătite de un comitet al reprezentanţilor permanenţi ai statelor membre (Coreper) şi de comitete şi grupuri de lucru specializate.

Pe ordinea de zi a reuniunilor pot fi înscrise subiecte cu caracter non-legislativ sau subiecte cu caracter legislativ. Cea mai mare parte a subiectelor de pe ordinea de zi a reuniunilor diverselor formaţiuni ale Consiliului este reprezentată de documente fără efecte juridice, cum ar fi concluziile, rezoluţiile şi declaraţiile. Aceste tipuri de documente exprimă doar poziţii politice. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Cristian Anghelache, editor online: Alexandru Cojocaru)