La 20 ianuarie 2024 se împlinesc 20 de ani de la inaugurarea Institutului Cultural Român (ICR), instituţie publică aflată sub autoritatea Senatului României, având misiunea de a promova cultura română şi civilizaţia naţională în ţară şi în afara ei. Scopul principal al ICR este de a creşte vizibilitatea valorilor culturale româneşti în lume.

Festivitatea de inaugurare a avut loc la Ateneul Român, la 20 ianuarie 2004, în prezenţa preşedintelui Ion Iliescu şi a premierului Adrian Năstase, a preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului, Nicolae Văcăroiu şi Valer Dorneanu, a Patriarhului Teoctist şi a regelui Mihai I. La ceremonia inaugurală a ICR au mai luat parte ministrul Culturii şi Cultelor, Răzvan Theodorescu, membri ai Corpului Diplomatic acreditat la Bucureşti, academicieni, oameni de cultură, artişti.

În cadrul festivităţii de inaugurare s-a desfăşurat şi Gala Premiilor ICR pe anul 2003, fiind distinse, pentru contribuţia adusă la promovarea culturii şi a valorilor româneşti în exterior, importante personalităţi ale lumii literare, ştiinţifice şi publice din ţară şi din străinătate - Dan Shafran, Libuse Vajdova, Paola Bentz, Ilinca Dumitrescu, Florin Manolescu, Anneli Ute Gabanyi, Andrei Buchenstein, Gabriela Melinescu, Regele Mihai I.

Fostul suveran al României, Mihai I, a primit Marele Premiu al ICR în loja oficială a Ateneului Român.

Festivitatea de inaugurare a Institutului Cultural Român. În imagine: Regele Mihai I (stg.), Regina Ana (ctr.-stg.), Răzvan Theodorescu (ctr.-dr.), ministrul Culturii şi Cultelor şi Principesa Margareta (dr.), 21.01.2004.

Foto: (c)  SIMION MECHNO/AGERPRES FOTO 

ICR s-a înfiinţat în iulie 2003, prin reorganizarea Fundaţiei Culturale Române (creată în 1990), conduse de Augustin Buzura, şi a Editurii Fundaţiei Culturale Române, la iniţiativa şi prin eforturile susţinute ale marelui scriitor şi academician Augustin Buzura.

Augustin Buzura, preşedintele Institutului Cultural Român la conferinţa de presă cu ocazia lansării unui proiect cultural, realizat de TVR în colaborare cu MCC şi Institutul Cultural Român, 05.04.2004.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO 

Iniţial, Institutul Cultural Român s-a aflat sub autoritatea preşedintelui României. Din 2012, Institutul Cultural Român a intrat în subordinea Senatului României, prin OUG nr. 27 din 13 iunie 2012, privind unele măsuri în domeniul cultural.

În zilele de 7-8 iulie 2023, Institutul a marcat, printr-o serie de evenimente, 20 de ani de la înfiinţarea sa, prin Legea nr. 356 din 11 iulie 2003, având drept scop "reprezentarea, promovarea şi protejarea culturii şi civilizaţiei naţionale în ţară şi în străinătate." Pe 7 şi 8 iulie 2023, au avut loc expoziţii de fotografie, filme, muzică, instalaţia-performance şi teatrul-dans, toate cu acces la sediul ICR, scrie site-ul https://www.icr.ro/.

În cei 20 de ani de existenţă, instituţia a dezvoltat o reţea de 18 reprezentanţe în străinătate, iar în 2023 a fost aprobată înfiinţarea ICR Tokyo.

ICR desfăşoară proiecte prin institutele sale din străinătate, dar şi în spaţii geografice în care încă nu are reprezentanţe, în colaborare cu misiunile diplomatice ale României. Ca partener al operatorilor culturali români şi străini, ICR facilitează dialogul cultural şi colaborările internaţionale. Ca membru EUNIC ( European Union National Institutes for Culture), ICR desfăşoară programe de diplomaţie culturală în peste 30 de clustere la nivel global şi organizează în ţară Festivalul Filmului European.

De asemenea, Centrul Naţional al Cărţii din cadrul ICR organizează prezenţa românească la târgurile internaţionale de carte şi festivaluri de literatură din Londra, Paris, Torino, Madrid, Beijing, Goteborg, Varşovia, Cracovia, Wroclaw şi Viena.

În cadrul Centrului Naţional al Cărţii (CENNAC) funcţionează Editura ICR şi departamentul Programe de finanţare - Translation and Publication Support şi Publishing Romania. Biroul Limba Română organizează cursuri de limba română pentru străini la Bucureşti şi în reţeaua de institute culturale româneşti din străinătate, şi Şcoala de vară de la Braşov.

Tot în 2023, ICR a reluat finanţările nerambursabile, prin relansarea Programului Cantemir. ICR derulează opt programe de burse şi rezidenţe, atât în ţară, cât şi în străinătate, se mai menţionează pe site-ul instituţiei.

Potrivit Legii de organizare, Institutul Cultural Român îşi propune iniţierea, organizarea şi dezvoltarea capacităţii asociative, de mobilizare şi convergenţă în jurul unor proiecte culturale de interes naţional a tuturor acelor instituţii şi organizaţii neguvernamentale, asociaţii profesionale şi uniuni de creaţie, a reprezentanţilor societăţii civile şi a personalităţilor independente care pot contribui la îndeplinirea scopului şi obiectivelor Institutului.

Activitatea Institutului antrenează şi include, sub diferite forme, personalităţi de prestigiu din ţară şi străinătate, apelând la specialişti şi coordonatori de proiecte cu experienţă, instituţionalizând un parteneriat activ cu societatea civilă, pentru realizarea de acţiuni şi de evenimente în spiritul european al comunicării culturale, se mai arată în lege.

Institutul este condus de un Consiliu de conducere, format din preşedinte, vicepreşedinţi, un membru desemnat de Preşedintele României, un membru desemnat de prim-ministru, un secretar de stat desemnat de ministrul afacerilor externe, prin ordin, un secretar de stat desemnat de ministrul culturii, prin ordin, un secretar de stat desemnat de ministrul educaţiei naţionale, prin ordin, preşedintele Academiei Române sau un vicepreşedinte desemnat de acesta şi 14 membri numiţi de Senat, dintre care 7 membri la propunerea asociaţiilor şi uniunilor de creatori legal constituite şi declarate de utilitate publică şi 7 membri la propunerea grupurilor parlamentare, potrivit configuraţiei politice şi ponderii lor în Senat.

În prezent, Institutul este condus de Liviu Sebastian Jicman. Alţi preşedinţi ai ICR au fost: Augustin Buzura (2003-2004), Horia-Roman Patapievici (2005-2012), Andrei Marga (2012-2013), Lilian Zamfiroiu (2013-2015), Radu Boroianu (2015-2017), Liliana Ţuroiu (2017-2019), Mirel Taloş (2019-2021).

Liviu Sebastian Jicman

Foto: (c)  MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO 

Institutele culturale româneşti din străinătate sunt conduse de câte un director şi un director adjunct. Directorul Institutului cultural român din străinătate are grad diplomatic de ministru consilier, iar directorul adjunct are grad diplomatic de consilier. Numirea şi revocarea directorilor şi a directorilor adjuncţi se fac la propunerea preşedintelui Institutului şi cu avizul comun al Comisiei pentru cultură şi media şi al Comisiei pentru politică externă ale Senatului, prin ordin comun al ministrului afacerilor externe, al ministrului culturii şi al preşedintelui Institutului.

Bugetul Institutului se elaborează pe bază de programe. Cheltuielile curente şi de capital ale Institutului se finanţează integral de la bugetul de stat. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)