Parlamentul European (PE) se reuneşte în sesiune plenară, la Strasbourg, în perioada 15-18 ianuarie 2024, pentru dezbatere şi vot pe teme precum Summitul UE din decembrie 2023, Consiliul European extraordinar din 1 februarie 2024, programul preşedinţiei belgiene a Consiliului, situaţia umanitară din Gaza etc., informează site-ul https://www.europarl.europa.eu/.

La 16 ianuarie, în plenara PE va avea loc o dezbatere cu premierul belgian, Alexander De Croo, în privinţa programului preşedinţiei belgiene a Consiliului (ian. - iun. 2024). Acest stat se va concentra pe şase arii tematice şi va acorda o atenţie deosebită menţinerii sprijinului neclintit pentru Ucraina. De asemenea, va sprijini adoptarea Agendei Strategice 2024-2029 şi va pregăti discuţii privind viitorul Uniunii Europene. Pe măsură ce ciclul instituţional actual se încheie, preşedinţia va sprijini o tranziţie spre următorul. "Protejează, întăreşte, pregăteşte" este sloganul ţării la preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, acesta cuprinzând, în mod concis, cele şase teme cheie ale acestui al 13-lea mandat (angajamentul faţă de o Europă mai sigură, mai puternică şi mai rezistentă, capabilă să navigheze în peisajul complex şi în schimbare rapidă al politicii globale), conform mesajului premierului belgian, postat pe site-ul preşedinţiei, https://belgian-presidency.consilium.europa.eu/.

Tot la 16 ianuarie 2024, europarlamentarii vor dezbate situaţia umanitară din Gaza, nevoia de a ajunge la o încetare a focului şi riscurile de escaladare în Orientul Mijlociu. O rezoluţie pe această temă va fi supusă votului joi, 18 ianuarie. În dezbaterea plenară, se aşteaptă ca eurodeputaţii europeni să reitereze apelul pentru încetarea focului şi eliberarea tuturor ostaticilor, precum şi încetarea uciderii jurnaliştilor şi lucrătorilor umanitari în Gaza. Gaza a fost supusă unui atac puternic din partea Israelului, ca răspuns la atacul din 7 octombrie 2023, în timpul căruia militanţii Hamas au ucis aproximativ 1.200 de persoane, în principal civili, în sudul Israelului, mai informează site-ul https://www.europarl.europa.eu/.

În ziua de 17 ianuarie, PE va dezbate cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, lucrările Consiliului European din 14-15 decembrie 2023, precum şi următorul Consiliul European extraordinar din 1 februarie 2024. Consiliul European din 14-15 decembrie 2023 a adoptat concluzii privind Ucraina, Orientul Mijlociu, extinderea şi reformele, cadrul financiar multianual 2021-2027, securitatea şi apărarea, migraţia şi alte puncte, relaţiile UE-Turcia, combaterea antisemitismului, a rasismului şi a xenofobiei, precum şi privind Agenda strategică. De asemenea, liderii UE au vorbit despre revizuirea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual (CFM) 2021-2027, astfel cum figurează într-un document care cuprinde detaliile cadrului de negociere, acoperă sprijinul pentru Ucraina, migraţia şi dimensiunea externă, platforma "Tehnologii strategice pentru Europa" etc. Cadrul de negociere prevede un pachet financiar suplimentar de 64,6 miliarde de euro, dintre care 50 de miliarde pentru Ucraina, notează site-urile https://www.consilium.europa.eu/ şi https://www.europarl.europa.eu/.

Liderii UE au convenit să organizeze un nou summit UE la începutul lunii februarie 2024, pentru a discuta despre un nou ajutor financiar care să fie acordat Ucrainei. Decizia privind acordarea noului ajutor de 50 de miliarde de euro (17 mld. sub formă de grant şi 33 de mld. sub formă de împrumut) a fost amânată la Consiliul European anterior, din 14-15 decembrie 2023, ca urmare a opoziţiei premierului ungar, Viktor Orbán. Pachetul ce urmează să fie acordat Ucrainei urmează să fie inclus în revizuirea bugetului multianual al Uniunii, iar o astfel de decizie necesită unanimitate, scriu site-urile https://www.politico.eu/ şi https://www.europarl.europa.eu/.

Tot în cadrul sesiunii plenare din 15-18 ianuarie, Parlamentul European urmează să solicite Consiliului să acţioneze pentru a combate discursul instigator la ură şi infracţiunile motivate de ură în UE, într-o dezbatere la 17 ianuarie, urmată de vot, la 18 ianuarie. Aşa-numitele infracţiuni motivate de ură ale UE sunt infracţiuni de o natură deosebit de gravă, cu o dimensiune transfrontalieră, astfel cum se prevede la articolul 83 alineatul (1) din Tratatul privind funcţionarea UE. În prezent, legile statelor membre tratează discursurile instigatoare la ură şi infracţiunile motivate de ură în moduri diferite, în timp ce normele la nivelul UE sunt limitate în domeniul de aplicare la rasă, culoarea pielii, religie, descendenţă sau origine naţională sau etnică.

Alte subiecte dezbătute şi votate în sesiunea plenară din 15-18 ianuarie sunt: directiva privind îmbunătăţirea etichetării produselor şi interzicerea utilizării declaraţiilor de mediu înşelătoare (vot final), protecţia ecosistemelor marine şi politica comună în domeniul pescuitului (dezbatere şi vot), preocupări legate de statul de drept în Slovacia (dezbatere şi vot), lupta împotriva reapariţiei neofascismului în Europa (dezbatare) etc., informează site-ul PE.

***
Sesiunea plenară anterioară a PE a avut loc între 11 şi 14 decembrie 2023. Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a cerut Europei să dea dovadă de leadership în ceea ce priveşte extinderea, sprijinul acordat Ucrainei şi bugetul pe termen lung al UE în cadrul Consiliului European. În context, negociatorii Parlamentului şi ai Consiliului au mai convenit asupra unui nou proiect de lege care să îi protejeze pe jurnaliştii din UE de ameninţările tot mai mari la adresa libertăţii presei. Totodată, negociatorii Parlamentului şi Consiliului au convenit în mod informal asupra reformei pieţei de energie electrică din UE, pentru a o face mai stabilă, mai accesibilă şi durabilă, informează https://www.europarl.europa.eu/.

***
Parlamentul European se reuneşte în plen în fiecare lună (în afară de luna august), la Strasbourg, în cursul unei perioade de sesiune de patru zile (de luni până joi). La Bruxelles pot avea loc perioade de sesiune suplimentare.

Activitatea din şedinţele plenare este consacrată în special dezbaterilor şi votului. În cadrul dezbaterilor, europarlamentarii pot adresa întrebări Consiliului sau Comisiei. Votul în parlament se referă, în general, la rapoartele legislative (texte examinate de PE în cadrul diferitelor proceduri legislative comunitare: codecizia, avizul conform şi consultarea) sau la rezoluţii, scrie https://eur-lex.europa.eu.

Eurodeputaţii întocmesc, în cadrul unei comisii parlamentare, un raport privind o propunere de "text legislativ" prezentată de Comisia Europeană, singura instituţie care are drept de iniţiativă legislativă. Comisia parlamentară votează acel raport şi poate să îl modifice. Practic, în cadrul şedinţei plenare, Parlamentul îşi exprimă poziţia prin revizuirea şi adoptarea în şedinţă plenară a textului legislativ propus de comisia parlamentară. Acest proces se repetă o dată sau de mai multe ori, în funcţie de tipul de procedură şi de ajungerea sau nu la un acord cu Consiliul, mai scrie http://www.europarl.europa.eu.

Comisiile parlamentare pot întocmi şi ele rapoarte asupra unui subiect care intră în competenţa lor şi pot prezenta Parlamentului o propunere de rezoluţie în domeniu. Înainte de prezentarea oricărei propuneri de rezoluţie, acestea trebuie să obţină aprobarea Conferinţei preşedinţilor, organism al PE care se ocupă de organizarea activităţii Parlamentului. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Doina Lecea)