Originile monarhiei daneze au putut fi urmărite în decursul istoriei până la Gorm cel Bătrân (Gorm den Gamle, m. 958). Monarhia a fost iniţial electivă, dar, în practică, alegerea a fost în general limitată la fiul cel mare al monarhului sau la o rudă apropiată. De la sfârşitul secolului al XIII-lea, regele a semnat o cartă a încoronării care a limitat puterile monarhului, explică pagina Casei Regale a Danemarcei - www.kongehuset.dk.

Când absolutismul a fost introdus în 1660-1661, monarhia electivă a fost înlocuită cu monarhia ereditară. Succesiunea, care se baza pe principiul primogeniturii cu preferinţă masculină, a fost stabilită în Lex Regia din 1665, care reglementa şi relaţiile interne ale Casei Regale. Constituţia democratică din 5 iunie 1849 a schimbat statutul monarhiei în constituţională. Actul de succesiune datat 27 martie 1953 a permis urcarea pe tron a unei femei, document ce i-a permis Reginei Margrethe să acceadă la tron în 1972. În 2009, Actul de succesiune a fost modificat astfel încât copilul cel mai mare (indiferent de sex) să urce la tron, potrivit sursei citate.

Liniile directe ale vechii dinastii daneze au dispărut odată cu moartea lui Christoffer al III-lea în 1448. În acelaşi an, Ducele Christian de Oldenborg a fost ales pentru a fi rege al Danemarcei şi a luat numele de Christian I. Acesta aparţinea uneia dintre ramurile laterale din dinastia originală şi a devenit fondatorul familiei regale de Oldenborg, care a domnit până în 1863, când ultimul suveran al acelei linii, Frederik al VII-lea, a murit fără să aibă copii.

În conformitate cu Actul de succesiune din 1853, tronul a revenit rudei lui Frederik al VII-lea, prinţul Christian de Glucksborg, care era un descendent direct al Casei Regale. A urcat pe tron sub titulatura de Christian al IX-lea şi a devenit unul dintre cei mai longevivi monarhi din Danemarca (1863-1906). De asemenea, a fost primul monarh al actualei Case de Glucksborg. Christian al IX-lea a fost supranumit "socrul Europei". Dintre cei cinci copii ai săi, prinţesa Alexandra s-a căsătorit cu Edward al VII-lea al Angliei, prinţesa Dagmar s-a căsătorit cu ţarul Alexandru al III-lea al Rusiei, prinţesa Thyra s-a căsătorit cu ducele Ernst August de Cumberland. În 1863, fiul său, Vilhelm, a devenit rege al elenilor şi a luat numele George I. Iar în 1905, nepotul lui Christian al IX-lea, Carl, a devenit rege al Norvegiei sub numele de Haakon al VII-lea. Casa Regală a Danemarcei era astfel direct legată de multe dintre casele regale ale Europei.

Fiul lui Christian al IX-lea, Frederik al VIII-lea, a urcat în cele din urmă pe tron în 1906, la vârsta de 63 de ani. La moartea sa, în 1912, a fost succedat de fiul său cel mare, Christian al X-lea, care a fost rege al Danemarcei în ambele războaie mondiale. El este amintit ca "Regele Ecvestru" datorită călătoriei în care a traversat vechea graniţă la reunificarea Iutlandei de Sud cu Danemarca în 1920, precum şi pentru plimbările sale călare pe străzile din Copenhaga în primii ani ai ocupaţiei germane, între 1940 şi 1945. Christian al X-lea a murit în 1947 şi a fost succedat de fiul său cel mare, Frederik al IX-lea, care se căsătorise cu prinţesa suedeză Ingrid, în 1935. Cuplul regal a avut trei fiice: Prinţesa Margrethe (n. 1940), Prinţesa Benedikte (n. 1944) şi Prinţesa Anne-Marie (n. 1946).

Când Frederik al IX-lea a murit în 1972, fiica sa cea mare a fost proclamată Regina Margrethe a II-a. În 2013, linia Glucksborg a Casei Regale a Danemarcei a sărbătorit 150 de ani pe tronul Danemarcei, aminteşte sursa citată.


Tradiţia proclamării şi programul ceremoniilor

De la Constituţia din 1849, a existat o tradiţie conform căreia suveranii danezi sunt proclamaţi la Palatul Christiansborg atunci când are loc şi accederea la tron. Prin urmare, atât Regele Frederik al IX-lea, cât şi Regina Margrethe a II-a au fost proclamaţi la Palatul Christiansborg în 1947, respectiv 1972. De două ori, însă, regele a fost proclamat la Amalienborg, reşedinţa oficială a Casei Regale. Prima dată a fost la 30 ianuarie 1906, când Frederik al VIII-lea a preluat tronul. La acea vreme, Palatul Christiansborg era în reconstrucţie după incendiul din 1884. Şase ani mai târziu, a trebuit să fie proclamat un nou rege, după moartea subită a lui Frederik al VIII-lea. Deoarece Palatul Christiansborg era încă în reconstrucţie, proclamarea lui Christian al X-lea, la 15 mai 1912, a avut loc tot la Amalienborg.

Tradiţia proclamării accederii la tron provine din cele mai vechi timpuri, când succesiunea era anunţată poporului la "landsting" - adunări deschise în diferite regiuni ale ţării. Proclamarea era făcută de un oficial de încredere, care anunţa schimbarea tronului în toate cele patru colţuri ale lumii, astfel încât toată lumea să aibă ocazia să o audă. Întrucât, în prezent, evenimentul are loc la balconul Palatului Christiansborg, prim-ministrul responsabil face proclamaţia către trei colţuri ale lumii, având Sala Tronului în spate. Şefa guvernului în funcţie, Mette Frederiksen, este cea care duminică, 14 ianuarie 2024, îl proclamă pe Majestatea Sa Regele Frederik al X-lea de la balconul Palatului Christiansborg.

La 14 ianuarie 2024, regina Margrethe a II-a abdică din funcţie şi încredinţează tronul prinţului moştenitor, Frederik al X-lea. Următoarele evenimente oficiale marchează succesiunea tronului în această zi:

*La ora 13.35, ora locală, cuplul prinţului moştenitor şi prinţul Christian călătoresc într-o maşină de la Palatul Frederik al VIII-lea din Amalienborg până la Palatul Christiansborg.

*La 13.37, regina călătoreşte cu o trăsură de la Palatul Christian al IX-lea din Amalienborg la Palatul Christiansborg, escortată de Regimentul de Husari de Gardă.

*La 14.00, regina, prinţul Moştenitor şi prinţul Christian participă împreună cu Guvernul şi secretarul Consiliului de Stat la Consiliul de Stat în Palatul Christiansborg. Succesiunea are loc în cadrul şedinţei Consiliului de Stat în momentul în care Regina semnează declaraţia de abdicare.

*La 14.15, regina Margrethe pleacă de la Palatul Christiansborg cu o maşină la Palatul Christian al IX-lea, Amalienborg.

*La 14.30, regele şi regina organizează o întrunire cu persoane special invitate.

*La 15.00, regele Frederik al X-lea iese la balconul Palatului Christiansborg, după care prim-ministrul proclamă urcarea Majestăţii Sale la tron. Regele susţine o alocuţiune şi încheie cu un mesaj reprezentativ.

*La 15:10, după proclamaţie, sunt trase 3 x 27 de salve de tun de către Bateria Sixtus din Holmen, Copenhaga. Steagul regal este coborât la Palatul Christian al IX-lea şi se ridică din nou la Palatul Frederik al-VIII-lea, Amalienborg.

*La 15:30, regele şi regina călătoresc într-o trăsură, escortaţi de escadrila călare a Regimentului de Husari ai Gărzii, de la Palatul Christiansborg la Palatul lui Frederik al VIII-lea, Amalienborg.

Cu ocazia urcării pe tron a unui nou suveran, steagul va fi arborat pe toate clădirile statului şi navele de stat din întreg Regatul.

Luni, 15 ianuarie 2024, Familia Regală participă la celebrarea succesiunii la tron a Parlamentului Danez, iar duminică, 21 ianuarie 2024, la o ceremonie religioasă la Catedrala din Aarhus, condusă de Episcopul de Aarhus Henrik Wigh-Poulsen, potrivit programului anunţat pe https://www.kongehuset.dk. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: kongernessamling.dk