Grigore Vieru s-a născut pe 14 februarie 1935, în satul Pererîta din Republica Moldova, în familia de ţărani români Eudochia (născută Didic) şi Pavel Vieru. La doar 6 luni, viitorul poet rămâne orfan de tată, iar cel vitreg moare pe front, în cel de-al Doilea Război Mondial.

În confesiunile de mai târziu, poetul spune: "Sunt născut pe malul stâng al Prutului, în preajma Cernăuţilor, vizavi de Miorcanii lui Ion Pillat. Satele noastre - şi-al meu, Pererita, şi-al marelui poet - sunt ca o comună mai mare despărţită de o apă; pe un mal se află părinţii, pe celălalt - copiii lor, bătrâni şi ei de-acum; pe un mal - sora, pe celălalt - fratele. Prin fundul grădinii noastre era gardul de sârmă ghimpată. [...] Dacă unii doreau şi doresc să ajungă în cosmos, eu viaţa întreagă am dorit să trec Prutul. Am reuşit să-l trec îngrozitor de târziu - abia în 1973. Cred că a fost cea mai fericită zi din viaţa mea.", conform biografiei sale publicate în "Revista de ştiinţă şi cultură", nr. 1-4, anul XIX, 2009, citată de site-ul https://limbaromana.md/.

A absolvit şcoala de 7 clase din satul natal, în anul 1950, după care a urmat şcoala medie din oraşul Lipcani, pe care a terminat-o în 1953. În 1958 a absolvit Institutul Pedagogic "Ion Creangă", în cadrul Facultăţii de Filologie şi Istorie din Chişinău, conform https://litera.md/.

A debutat editorial, student fiind, în 1957, cu o plachetă de versuri pentru copii, "Alarma", apreciată de critica literară.

În 1958 a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din R.S.S. Moldovenească. În acelaşi an, i-a apărut a doua carte de versuri pentru copii, "Muzicuţa".

În 1959, s-a căsătorit cu Raisa Nacu, profesoară de limba română şi latină, cu care va avea doi copii. S-a angajat ca redactor la revista "Nistru", actualmente "Basarabia", publicaţie a Uniunii Scriitorilor din Moldova. Între anii 1960-1963 a fost redactor la editura "Cartea Moldovenească" şi la revista "Nistru" a Uniunii Scriitorilor din R.S.S. Moldovenească (1960).

Poetul Grigore Vieru susţine un discurs cu ocazia lansării propriului volum ”Taina care mă apără', la Sala Mare a Primăriei Iaşi, 8 decembrie 2008.

Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO

În 1963 a devenit consultant la Uniunea Scriitorilor. În acelaşi an, au văzut lumina tiparului alte două cărţi pentru copii: "Mulţămim pentru pace!" (versuri) şi "Făguraşi" (versuri, povestiri şi cântece).

În 1964, a publicat în revista "Nistru" poemul "Legământ", dedicat poetului Mihai Eminescu, apariţie care va îmbrăca forma unui eveniment pentru viaţa literară basarabeană. Cu o prefaţă de I. Druţă, a apărut, în 1965, volumul "Versuri" (pentru cititorii de toate vârstele), pentru care va primi Premiul republican în domeniul literaturii şi artei.

Anul 1968 aduce o cotitură în destinul poetului, consemnată de volumul de versuri lirice "Numele tău", cu o prefaţă de Ion Druţă. Cartea a fost apreciată de critica literară drept cea mai originală apariţie poetică. În anul apariţiei, volumul a devenit obiect de studiu la cursurile universitare de literatură naţională contemporană. Trei poeme din volum sunt intitulate: "Tudor Arghezi", "Lucian Blaga", "Brâncuşi", iar alte două sunt dedicate lui Nicolae Labiş şi Marin Sorescu. Asemenea dedicaţii apar pentru prima oară în lirica basarabeană postbelică.

Poetul Grigore Vieru participă la spectacolul susţinut de Cenaclul 'Flacăra' în cadrul primei ediţii a 'National Tennis Championship - Masters Romania”, organizată de Asset Management System, pe scena Sălii Polivalente, Bucureşti, 24 noiembrie 2008. 

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

În 1969, a apărut volumul "Duminica cuvintelor", versuri pentru preşcolari (Chişinău, Editura Lumina), iar în 1970 apar volumele: "Codrule, codruţule" (în colaborare cu Spiridon Vangheli), "Trei iezi" (Chişinău, Editura Lumina).

Au urmat: volume de versuri "Cântece de dragoste" şi antologia "Versuri" (1971), volumul de poezii "Aproape" (Chişinău, 1974), volumul de versuri "Un verde ne vede" (Chişinău, 1975), "Mama" (1979, Chişinău), "Albinuţa" (1979, Chişinău), "Poezii de seama voastră" (Chişinău, 1986), "Cel care sunt" (1987, Chişinău), volumul de interviuri "Cine crede" (1989, Chişinău), culegerea "Frumoasă-i limba noastră" (1990, Chişinău), volumul antologic "Acum şi în veac" (1997), "Strigat-am către Tine" (1999).

În 1978, avea să publice, la Editura Junimea din Iaşi (director Mircea Radu Iacoban), volumul "Steaua de vineri", iar în 1981, la Editura Albatros din Bucureşti (director Mircea Sântimbreanu), în colecţia "Cele mai frumoase poezii", apare o selecţie din lirica poetului, sub numele "Izvorul şi clipa", cu o prefaţă a poetului Marin Sorescu.

În 1973 avea să facă prima sa vizită în România.

La sfârşitul anilor '80, Grigore Vieru s-a implicat în Mişcarea de Eliberare Naţională din Basarabia, textele sale (inclusiv cântecele pe versurile sale) având un rol important în deşteptarea conştiinţei naţionale a românilor din Basarabia. A fost unul dintre fondatorii Frontului Popular din Moldova şi s-a aflat printre organizatorii şi conducătorii Marii Adunări Naţionale din 27 august 1989. A participat activ la dezbaterile sesiunii a XIII-a a Sovietului Suprem din RSSM, în care s-a votat limba română ca limbă oficială şi trecerea la grafia latină.

În 1982 a fost lansat, la Bucureşti şi Chişinău, filmul muzical pentru copii "Maria Mirabela" al cunoscutului regizor Ion Popescu Gopo. Autorul muzicii este Eugen Doga, iar autorul textelor Grigore Vieru.

Poetul şi-a adunat cele mai frumoase poezii şi cântece, medalioane, secvenţe publicistice în volumul "Scrieri alese", prefaţat de cel mai de seamă critic şi istoric literar al Basarabiei, Mihai Cimpoi, în anul 1984.

În 1990, poetul a fost ales membru de onoare al Academiei Române, după un laudatio rostit de Zoe Dumitrescu-Buşulenga. Poetul avea să spună: "Am vrut să ajung cioban la o stână din Carpaţi, dar Dumnezeu m-a ajutat să ajung la Academia Română". Avea să fie ales membru corespondent al Academiei Române în 1993.

În 1992, la Casa de Discuri "Electrecord", apare un disc de mare succes, "Răsai", cu cântece pe versuri de Grigore Vieru, interpretate de Doina şi Ion Aldea-Teodorovici.

După 1990, poetul avea să publice la mai multe edituri din România: "Hristos nu are nici o vină" (1991), antologia de versuri "Curăţirea fântânii "(1993), "Rugăciune pentru mama" (1994), "Văd şi mărturisesc: versuri, aforisme şi confesiuni" (1996), "Izbăvirea" (1999).

În 1995, cu ocazia împlinirii vârstei de 60 de ani a fost sărbătorit oficial la Bucureşti, Iaşi şi la Uniunea Scriitorilor din Chişinău.

A fost decorat cu Medalia guvernamentală a României "Eminescu - 150 de ani de la naştere" (2000).

În 2004, la Editura Litera Internaţional (Bucureşti - Craiova), Grigore Vieru a publicat antologia "Cât de frumoasă eşti", prefaţată de academicianul român Eugen Simion.

Grigore Vieru a semnat şi numeroase articole de critică de artă şi literatură, articole politice şi sociale. Creaţia sa lirică s-a bucurat de studii critice sau monografii, semnate de reputaţi critici literari români.

În martie 2008, prezent la Bojdeuca "Ion Creangă" din Ţicău - Iaşi, la invitaţia prietenului său Daniel Corbu, la manifestările ocazionate de ziua de naştere a humuleşteanului, Grigore Vieru a spus public: "Spun cu toată credinţa şi sinceritatea că fără Ion Creangă şi Mihai Eminescu n-aş fi fost poet".

A murit la 18 ianuarie 2009, în urma unui accident de circulaţie. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Cristian Anghelache, editor online: Alexandru Cojocaru)

***Explicaţie foto din deschidere:  Poetul Grigore Vieru participă la cenaclul literar cu tema ”Eminescu în sufletul românilor”, Bucureşti, 14 ianuarie 2008.